Isarescu: Am semnalizat bancilor ca au mers prea jos cu dobânda

Consiliul de Administrație al Bancii Naționale a hotarât sa întrerupa scaderea dobânzii de politica monetara, hotarând în ședința de la începutul acestei luni sa mențina nivelul de 12,5% pe an.

„Nu puteam valida reducerea masiva de dobânda de pe piața, așa ca am hotarât sa mai așteptam. Știm ca și piața poate greși, iar daca avem semne de întrebare asupra sentimentului acesteia, ne luam masuri de aparare”, a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Isarescu.

El a amintit și de stabilizarea nivelului de dobânda la care banca centrala atrage lichiditați de pe piața monetara. „Într-adevar, ne-am oprit și cu scaderea dobânzii de sterilizare. Daca ne-am fi luat dupa sentimentul pieței, ar fi ajuns și mai jos, însa trebuia sa întarim semnalul dat prin conservarea nivelului dobânzii de politica monetara”.

Isarescu a întarit mesajul conform caruia BNR considera ca „dobânzile la depozite au scazut mult prea puternic”. El spune ca în perioada urmatoare dobânzile de pe piața trebuie sa se recupleze cu dobânda de politica monetara a BNR. Adica ar urma sa creasca ușor.

Deja au aparut semne de majorare a dobânzilor la titlurile de stat, cu peste un punct procentual la scadențele de trei și cinci ani, comparativ cu nivelurile de dobânda din martie. Isarescu spune ca BNR s-a oprit la 12,5% cu scaderea dobânzii de politica monetara tocmai pentru a nu risca sa fie nevoita sa o majoreze. Bancile au ajuns sa ofere pentru depozite rate de dobânda cu mult sub cele de la începutul anului, reducerea fiind mai accelerata fața de scaderea operata la credite. Pentru depozitele cu scadența de la o luna pâna la un an, se platesc dobânzi între 6% și 9,75% pe an. „Banca centrala poate merge împotriva sentimentului pieței, daca-l considera incorect. Mi se pare riscanta coborârea dobânzilor pe piața”, a adaugat Isarescu.

El crede ca bancile se amagesc sperând sa câștige în continuare din marje mari între dobânzile la credite și cele la depozite.

„Bancile n-au încotro decât sa reduca substanțial dobânzile la creditele în lei. Numai cei care vor merge pe volume mari vor câștiga piața”, afirma guvernatorul, aratând ca bancile vor câștiga din retail pâna în momentul saturarii acestui segment, în condițiile în care o parte a populației a ajuns deja la plafonul maxim de îndatorare.

Pe de alta parte, șeful bancii centrale a afirmat ca dobânzile nu au intrat înca pe un palier real negativ, întrucât câștigul din economisire trebuie judecat luând în calcul anticipațiile privind inflația, și nu inflația din urma.

Cât privește inflația, Mugur Isarescu a admis ca BNR „s-a pacalit” în estimarea impactului majorarii prețurilor administrate asupra ratei inflației pe luna aprilie.

„Pentru luna aprilie estimam o inflație categoric peste 1,5%. Estimarea noastra inițiala se situa la ceva mai mult de 1%”, a spus guvernatorul.

Institutul Național de Statistica ar urma sa anunțe astazi cifra oficiala, însa surse oficiale, citate de Mediafax, susțin ca nivelul înregistrat este de 1,9%, ceea ce ridica la peste 10% inflația pe ultimele douasprezece luni.

Isarescu spune ca numai prețurile corectate, adica așa-numita inflație programata, au generat o creștere a indicelui prețurilor de consum cu 1,5%.

„Am refacut și estimarea privind ceea ce se va întâmpla în continuare anul acesta. Potrivit prognozei de astazi, 4-4,5% din ținta de inflație de 7% deriva din creșteri de prețuri administrate și majorari de accize, ceea ce înseamna ca alte prețuri ar trebui sa urce cu mai puțin de 3% pentru a ne atinge obiectivul”, a declarat guvernatorul BNR, menționând ca numai asupra prețurilor libere poate acționa banca centrala. Pâna la urma ar trebui ca unele prețuri sa scada pentru a compensa majorarile de prețuri la utilitați și la accize. „În august, credem ca am putea vedea și deflație, în funcție și de ce se întâmpla în agricultura, dar sa nu ne umiliți daca ne pacalim”, a mai spus Isarescu.

În ciuda ieșirii în decor a inflației pe aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isarescu susține ca ținta de inflație va fi atinsa, încadrarea în program presupunând însa menținerea indicatorului într-o banda de variație. Intervalul va fi facut public la jumatatea acestui an, când va fi anunțat și obiectivul pentru 2006.

Deocamdata, piața avanseaza doua scenarii de interval, cu o banda de variație de 6 – 8%, sau una mai mare, de 5,5 – 8,5%.

Isarescu s-a aratat destul de optimist privind evoluția viitoare a prețurilor, explicând ca prețurile libere – în special cele la marfuri alimentare – au stagnat în aceasta perioada sau au înregistrat variații nesemnificative.

Guvernatorul BNR este sceptic fața de oportunitatea unei eventuale înaspriri suplimentare a politicii pentru diminuarea cererii interne, aratând ca o deflație pe unele prețuri ar putea fi prea dureroasa, similar efectelor scaderii cursului euro/leu. El a aratat ca volumul sumelor sterilizate a atins dublul disponibilitaților deținute de bancile comerciale în conturi la BNR, regimul rezervelor minime obligatorii este deja „extrem de restrictiv”, iar leul s-a apreciat în termeni nominali.

Totodata, Isarescu mizeaza pe influența benefica a ajustarilor la prețurile administrate, care vor avea implicit un efect de diminuare a cererii pentru celelalte produse.

Potrivit lui Isarescu, „cocoașa” din luna aprilie nu indica o presiune inflaționista, ci este rezultata în cea mai mare parte din majorari de prețuri programate, asupra carora BNR nu poate interveni. O variabila importanta o constituie și prețul internațional al petrolului, a carui creștere a amplificat în aprilie efectul majorarii accizelor la benzina și motorina, aducând un plus de 0,1-0,2% la inflație, potrivit estimarilor BNR.

„Grosul inflației a fost depașit; posibil sa mai apara o cocoașa prin toamna”, afirma Isarescu. Șeful BNR mai spune ca, pâna în 2007, o influența semnificativa asupra inflației va mai fi resimțita din alinierea prețurilor la gaze naturale, unde tarifele se situeaza la numai 60% din nivelul negociat cu Uniunea Europeana. În același timp, efectele inflaționiste vor continua sa se manifeste, chiar și dupa 2007, ca urmare a procesului de convergența, mai ales în sectorul serviciilor, pe care le considera subevaluate, corespunzator nivelului scazut al salariului mediu pe economie.

Importanta este tendința, nu ținta
„Nu vad responsabila Banca Naționala pentru creșterea inflației peste așteptari din cauza majorarilor de prețuri administrate. Poate doar pentru faptul ca nu a estimat mai bine impactul acestora”, comenteaza Mihail Ion, șeful departamentului de cercetare din Trezoreria Raiffeisen Bank. El spune ca efectul majorarilor de prețuri administrate a fost vizibil anul trecut și în alte țari din regiune, unde inflația a înregistrat vârfuri, pentru ca apoi sa revina.

„Vârful de inflație din aprilie nu constituie deloc o surpriza și nu este de natura sa ne dea peste cap previziunile pentru întreg anul. Cred ca pârghia aprecierii leului a ajutat foarte mult, mai ales pe partea de servicii, unde sunt practicate tarife denominate în valuta”, afirma Mihail Ion. El crede ca nu este importanta atingerea cu orice preț a țintei, cât menținerea unei tendințe sustenabile de scadere a prețurilor, astfel încât sa nu apara rabufniri ulterioare. Cât privește dobânzile la depozite, analistul Raiffeisen apreciaza ca atât timp cât BNR nu da un semnal serios de creștere, bancile comerciale nu-și vor considera dobânzile actuale.

„Cea mai mare parte a plasamentelor în lei ale bancilor sunt la BNR, la o dobânda de 8% pe an și nu de 12,5%, în condițiile în care nu au cerere pentru credite în moneda naționala. Bancile atrag lei de la populație la 7% și plaseaza la BNR cu 8%, diferența din care trebuie sa scada o serie întreaga de costuri, începând cu cel al rezervei minime obligatorii. E greu de crezut ca fara creșterea dobânzii de sterilizare bancile o vor face din proprie inițiativa, internalizând pierderile rezultate”, afirma Mihail Ion.

GEA: ori cresc dobânzile, ori scade leul
„Atunci când Grupul de Economie Aplicata a estimat, în urma cu o luna, ca doar din creșterile de tarife la utilitați inflația va crește cu 5,8% anul acesta, am fost contraziși de oficiali, care au calculat o creștere de 3,1% determinata de scumpirea utilitaților. Inflația din aprilie (estimata la 1,7-1,9% – n. red.) arata însa ca e greu sa mai susții ca influența este de doar 3,1%. Și înca în prima luna nu a fost înca perceput impactul indirect asupra celorlalte prețuri din economie creat de majorarile tarifelor la utilitați, care de obicei se simt în lunile urmatoare”, comenteaza Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA), un grup independent de economiști.

Voinea crede ca daca nu s-ar fi apreciat leul, inflația ar fi fost și mai mare, pentru ca o parte semnificativa din utilitați provine din importuri, iar aprecierea leului reduce impactul inflaționist. Directorul de cercetare al GEA mai crede ca în acest moment exista condiții fie de depreciere a cursului, fie de majorare a dobânzilor, daca se ia în calcul condiția de paritate a ratelor dobânzii.

Aceasta condiție spune ca rata medie a dobânzii din România la depozite (acum de circa 8% la trei luni, de exemplu) tinde sa fie egala cu suma dintre rata dobânzii din zona euro (acum de circa 2% pe aceeași perioada) plus evoluția cursului de schimb valutar (plus 6-7% în ultimele trei luni) plus prima de risc (aferenta economiei românești, de circa 2-4%).

„Este clar ca ori dobânzile din România sunt în acest moment mult prea reduse, ori leul este apreciat prea tare fața de euro. Este de prevazut ca în perioada urmatoare fie vor crește dobânzile, fie se va deprecia leul, ceea ce va duce la inflație, deci tot la creșterea dobânzilor”, este de parere Voinea.

El mai afirma ca acum este pentru prima data când în partea stânga a balanței paritaților apare „problema”. „Pâna acum un an-doi, dobânzile din România erau de 20-25%, peste suma din partea dreapta a ecuației. Aceasta a favorizat atragerea de capital speculativ. Situația de astazi arata ca acum fuge capitalul speculativ”, explica Voinea.

BNR s-a suparat pe creditarea nebancara
Banca Naționala va propune Guvernului elaborarea unor reglementari pentru societațile care acorda finanțare în afara sistemului bancar, cum sunt uniunile de credit sau firmele de leasing, a declarat guvernatorul Mugur Isarescu.

„Am analizat în ce masura creșterea importurilor este legata de creșterea creditului, categoric decelerata, și în ce masura este influențata de finanțarile acordate de instituțiile nebancare, cum ar fi cele de leasing și alte instituții de microcreditare. Vom propune Guvernului reglementarea acestui segment”, a afirmat Isarescu.

În opinia oficialului BNR, finanțatorii din afara sistemului bancar au un impact major asupra importurilor.

El considera inoportune noi masuri de limitare a creditului bancar, aflat deja pe un ritm acceptabil de creștere, în condițiile unei intermedieri bancare cu mult sub a celorlalte țari din zona.

Totodata, guvernatorul BNR și-a manifestat surprinderea fața de aplecarea excesiva a bancilor pentru acapararea sectorului de retail, pe care îl considera cu un potențial limitat. El a sfatuit bancile sa se îndrepte mai mult catre finanțarea companiilor, chiar a agriculturii, care ofera oportunitați mult mai extinse.

În ceea ce privește creditele bancare, guvernatorul BNR vede necesara o concentrare pe finanțarile în moneda naționala în defavoarea celor în valuta. El apreciaza ca singurele împrumuturi pentru care s-ar justifica denominarea în devize straine ramân cele ipotecare și finanțarile pentru importuri și exporturi.

Cursul de schimb e prea stabil
Piața valutara își cauta un nou nivel de echilibru, a afirmat guvernatorul BNR Mugur Isarescu. Deși în ultima vreme oficialii BNR nu au mai facut comentarii privind politica de intervenție, Isarescu a ținut sa precizeze ca „în ultimele 40 de zile am intervenit extrem de rar și cu sume foarte mici”.

El crede ca o creștere a cursului euro în raport cu moneda naționala nu va avea un impact inflaționist major, întrucât prețurile produselor din import au ramas, oricum, la nivelurile dinainte de reducerea cotațiilor spre 36.000 lei/euro.

Isarescu a mai aratat ca nici alte produse care au în componența costuri calculate în valute, cum ar fi carburanții, nu și-au diminuat prețurile corespunzator paritații de 36.000 lei/euro. Potrivit guvernatorului, menținerea cursului euro aproape de nivelul de 36.000 lei este rezultatul sentimentului pieței.

„Nimeni nu s-a așteptat la aprecierea nominala a leului, iar evoluția a surprins într-atât de mult încât piața și-a schimbat sentimentul. Din decembrie și pâna acum avem un surplus de valuta cvasi-permanent, mai ales la casele de schimb”, a adaugat Isarescu. În acest context, el nu crede ca investițiile straine sunt în scadere, fiind vorba de variații trimestriale.

Guvernatorul BNR a mai amintit ca o serie de analiști s-au grabit sa avanseze prognoze extreme privind o prabușire a cursului pâna la 32.000 lei/euro, nivel pe care însa nu-l vede posibil. „Acum este o anumita deruta pe piața”, a mai spus Isarescu.

Negocieri cu FMI, la vara
România ar putea relua o negociere fructuoasa cu FMI prin iunie-iulie, a declarat ieri guvernatorul BNR Mugur Isarescu.

El susține ca diferențele de viziune asupra evaluarii impactului reformei fiscale s-au micșorat foarte mult în ultima perioada. „Am depașit și momentul 11 aprilie, care reprezenta un motiv de disconfort major în discuțiile cu Fondul. În calitate de consultant financiar, FMI are o poziție prudenta care ne prinde bine”, a afirmat Isarescu.

Hopul liberalizarii nu este total sarit, crede guvernatorul, pentru ca diferențialul de dobânda înca este semnificativ. „Ne pastram vigilența”, a spus Isarescu.

Razvan Voican
Ziarul Financiar