Ioan Becali critica actele DNA
Impresarul Ioan Becali a adresat procurorului sef al DNA, Daniel Morar, o plangere in care critica pasaje din actele facute de procurorul sef Doru Tulus, aratand ca anchetatorul nu precizeaza concret in ce constau faptele de care este acuzat.
"Impotriva reglementarilor cuprinse in Regulamentul FIFA sub semnatura invinuitului Padureanu Jean s-au instrainat drepturile federative de transfer ale lui Ganea Ionel unei firme de tip off-shore din Olanda, Phoenix BV. Prin acest mecanism, din suma totala de 2.000.000 de dolari, contravaloarea transferului lui Ganea Ionel (n.r. – de la Gloria Bistrita la echipa germana VfB Stuttgart), 600.000 de dolari au fost inregistrati in contabilitate de clubul Gloria Bistrita, diferenta fraudulos obtinuta in aceasta modalitate de invinuitul Padureanu Jean fiind de 1.400.000 de dolari", se arata in actul procurorului Tulus criticat de Becali.
Ioan Becali intreaba "care sunt reglementarile cuprinse in Regulamentul FIFA" pe care le-ar fi incalcat si la care face referire Tulus, precum si care este "modalitatea" de frauda invocata de anchetator.
"Numitul Becali Ioan a intermediat acest transfer in modalitatea frauduloasa descrisa", noteaza procurorul, iar acuzatul intreaba: "Care modalitate?"
Impresarul se mai intreaba daca este suficient, in viziunea procurorului, pentru a concluziona ca "numitii Padureanu Jean si Becali Ioan au comis astfel infractiunile de….".
"Domnul procuror a pretextat efectuarea, dar de fapt a injghebat o asa-zisa urmarire penala «in rem», constructie artificala, din moment ce in cazul transferului unui jucator de fotbal partile semnatare, dar si toate celelalte persoane implicate sunt cunoscute inca din fazele preliminare incheierii contractului de transfer, iar infractiunile de inselaciune, evaziune fiscala si uz de fals presupun participanti precis individualizati si determinati", se arata in plangerea adresata lui Daniel Morar.
In acest fel, avocatii lui Becali arata ca anchetatorul a urmarit, sub o aparenta de legalitate, sa dispuna masurile si sa efectueze actele de urmarire penala "in mod discretionar, dirijandu-le in mod exclusiv in defavoarea lui Ion Becali si blocand, cu rea-credinta, o lunga perioada de timp (4 mai 2006-10 ianuarie 2008) orice posibilitate de aparare".
"Pana in acest moment nu mi-a fost prezentata rezolutia de incepere a urmaririi penale «in rem». Conceptia ce transpare este aceea a faptului implinit si a inegalitatii armelor in duelul judiciar acuzare-aparare. Voi mentiona numai cateva pasaje din ceea ce se doreste a fi o ordonanta de extindere a cercetarii penale si schimbare a incadrarii juridice; de incepere a urmaririi penale", se mai arata in plangere.
Potrivit anchetatorului, in baza documentelor aflate la dosarul cauzei, "Borcea Cristian a semnat acordul de transfer (n.r. – al lui Nicolae Mitea de la Dinamo la Ajax) «fara pretentii financiare», iar intermediarul transferului a fost Becali Ioan. In realitate, Ajax Amsterdam a platit suma de 720.000 de euro in contul firmei ISM, unde administratori sunt fratii Ioan si Victor Becali".
"Foarte exact. Unde este fapta penala? Doar in viziunea autorului ordonantei si inexistenta in ordonanta. La punctele 9 si 12 (din rezolutia de incepere a urmaririi penale-n.r.), euro se confunda cu dolarul si invers, incat nu se mai intelege care e suma transferului, care e suma incasata si care e cuantumul prejudiciului", mai arata impresarul.
Avocatii acestuia spun ca sunt doar cateva mostre din ceea ce se doreste a fi "obligatia organelor judiciare de a-l incunostinta de indata si mai inainte de a-l audia pe invinuit sau pe inculpat, despre fapta pentru care este cercetat (art. 6 alin. 3 Cod prpcedura penala) sau obligatia aceluiasi organ de a aduce la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei (art. 70 alin. 2 Cpp), precum si viziunea procurorului asupra sensului prevederilor art. 6 alin. 3 lit. a din CEDO potrivit careia orice acuzat are, in special, dreptul sa fie informat, in termenul cel mai scurt, si in mod amanuntit asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse".
"Daca toate aceste erori, concluzii si neajunsuri datorate, in special, cunoasterii superficiale a reglementarilor si practicilor interne si internationale in materie de transferuri de jucatori ar putea fi in principiu remediata pe parcursul procesului, mult mai grava este nesocotirea efectiva si brutala a dreptului de aparare. Intr-o prima etapa, acest drept a fost incalcat printr-o asa-zisa urmarire penala «in rem» in care s-a derulat practic intreaga activitate avand ca obiect strangerea probelor. Ca atare, procurorul a procedat de o asemenea maniera incat nu a mai lasat nici cea mai mica sansa pentru invinuit si aparatorii sai de a beneficia de un drept, dreptul de aparare, garantat in tot cursul procesului penal si pentru care trebuia sa li se asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii (art. 6 Cpp) inainte ca invinuitul sa fie audiat", sustin avocatii lui Becali, respectiv Doru Viorel Ursu si Dan Apostol.
Avocatii arata ca orice acuzat are, in special, dreptul sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale. "Raspunsul, transmis telefonic, dat de domnul procuror acestor prevederi legale si justificatelor mele cereri depuse in scris: refuzul categoric de a prezenta vreun act pe care se bazeaza punerea sub invinuire. Astfel intelege domnia sa sa respecte prezumtia de nevinovatie, sa asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii, sa pot sa dispun conform normelor europene de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii", mai noteaza avocatii.
Ei fac referire la Decizia 1.086 din 20 noiembrie 2007 a Curtii Constitutionale privind exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 172 alin. 1 teza I. Curtea a dcelarat neconstitutional respectivul articol pentru ca ingradea dreptul avocatului la actele de urmarire penala efectuate de procurori.
"Dreptul la aparare este garantat. In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu. Textul constitutional nu conditioneaza, nu limiteaza si nici nu restrange in vreun fel dreptul la aparare al partilor din proces, in tot cursul procesului. Se constata astfel ca textul constitutional nu distinge intre fazele procesului si nici fata de natura juridica a acestuia, respectarea lui nefiind la latitudinea procurorului", mai arata avocatii.
In opinia aparatorilor, tuturor acestor prevederi legale – consfintite in practica si teoria judiciara interna si europeana, inclusiv in practica CEDO – "procurorul le opune o asa-zisa urmarire penala «in rem», efectuata in afara legii si o ampla campanie de dezinformare si instigare a opiniei publice".
Astfel, avocatii lui Ioan Becali cer procurorului sef Daniel Morar sa le admita plangerea si sa constate nulitatea masurilor si actelor de urmarire penala efectuate cu incalcarea prevederilor legale in materie, in special cu referire la dreptul la aparare si la inlesnirile necesare pregatirii apararii si infirmarea acestora.
Totodata, avocatii cer refacerea urmaririi penale cu respectarea stricta a legii.
Potrivit unui comunicat de sapatmana trecuta al Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii au inceput, in 10 ianuarie, urmarirea penala pentru inselaciune, evaziune fiscala si spalare de bani impotriva unor oameni de fotbal. Acestia sunt: Ioan Becali – fost impresar, Victor Becali – impresar, Gheorghe Copos – actionar majoritar FC Rapid Bucuresti, Sica Puscoci – avocat, Mihai Stoica – fost director al clubului de fotbal Otelul Galati, actual presedinte la Unirea Urziceni, Cristian Borcea – presedintele executiv al FC Dinamo, Jean Padureanu – presedinte al clubului de fotbal Gloria Bistrita, Mircea Stoenescu – fost presedinte la Dinamo, Gheorghe Popescu – fost impresar si Gheorghe Netoiu – fost actionar la FC Dinamo.
Potrivit probelor administrate de procurori, respectiv raspunsurile primite in cadrul a 17 comisii rogatorii efectuate in mai multe state din Europa si Asia (intre care China, Coreea de Sud, Olanda, Spania, Italia), precum si din analizele efectuate de Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) si Garda Financiara a rezultat ca persoanele respective, impreuna sau in parte, prin tranzactii ilegale si folosire de interpusi, au externalizat sume de peste zece milioane de euro cuvenite cluburilor de fotbal pe care le reprezentau sau pentru care au efectuat activitati de impresariat.
Prin faptele respective, patru cluburi au fost prejudiciate cu peste zece milioane de euro, reprezentand diferenta dintre sumele real incasate prin transferurile de fotbalisti si sumele efectiv inregistrate in contabilitatea cluburilor. De asemenea, prin neinregistrarea in contabilitatea celor patru cluburi a veniturilor rezultate din transferuri si implicit prin diminuarea veniturilor impozabile, bugetul de stat a fost prejudiciat cu o suma de peste 1,7 milioane de euro, a adaugat sursa citata.
Totodata, raportat la valorile reale ale sumelor de transfer, nu s-a perceput de catre Federatia Romana de Fotbal procentajul aferent fiecarui transfer, in conformitate cu reglementarile interne, prejudiciul in dauna federatiei totalizand aproximativ 600.000 de euro.