Ioan Andrei Ionescu şi Ioana Macarie – Relaţie cu năbădăi în Cu un pas înainte

Iubire şi haos

Ca să ne imaginăm mai bine secvenţa în care personajele Vlad şi Cristi se bat după ce Cristi o sărută pe Diana, dar doar de dragul actoriei, să descriem puţin o relaţie năbădăioasă. În primul sezon ”Cu un pas înainte”, Diana şi Vlad se despărţiseră. El însă o mai iubeşte, deşi îşi dă seama că sînt diferiţi. ”De fapt, nu se potrivesc deloc”, întăreşte Ioan Andrei Ionescu. ”Vlad e poet prin definiţie, o iubeşte orbeşte, iar ea, o cerebrală, nu e niciodată mulţumită de cei din jur, nici măcar de ea însăşi”. Ioana Macarie nu priveşte altfel relaţia dintre aceste personaje: ”Sînt doi oameni cu personalităţi puternice care încearcă să-şi demonstreze unul altuia superioritatea în relaţie. E haos!”. Cei doi actori însă, Ioan Andrei Ionescu şi Ioana Macarie, ştiu că viaţa îţi poate oferi uneori cele mai mari surprize şi dau oarece şanse personajelor lor pînă la sfîrşitul acestui sezon, cu toate că relaţia lor atîrnă de… un fir de păr. ”Cred că Diana a avut cea mai mare parte de vină prin faptul că s-a gîndit la carieră şi mult prea puţin la a construi o relaţie, iar pînă la sfîrşitul sezonului rămîne de văzut ce se va întîmpla”, spune ea despre iubirea din serial. 

Istorie comună
În realitate, Ioana şi Ioan se cunosc de cînd au jucat în musicalul ”Chicago” de la Teatrul Naţional şi respectul e reciproc. La această piesă, Ioana a coordonat coregrafia. ”Ioana Macarie este o coregrafă de excepţie, o profesionistă şi asta se vede şi în modul în care abordează meseria de actor. Am colaborat excelent cu ea. Lucrînd împreună foarte bine de atîta timp, am ajuns să fim şi prieteni”, povesteşte Ioan. Iar Ioana nu se lasă mai prejos. ”Am mai lucrat foarte bine împreună. Dar impulsivi sîntem amîndoi şi am reuşit astfel să ne conturăm mult mai bine personajele şi, implicit, relaţia Diana – Vlad. În realitate, ne înţelegem bine comparativ cu ce se vede în serial”, zîmbeşte ea. La începutul filmărilor pentru ”Cu un pas înainte”, le-a fost însă greu amîndurora să se certe asemenea unui cuplu foarte vechi, cum pretindea scenariul, dar, după un tip relativ scurt, ”să ţipăm unul la altul în faţa studenţilor a devenit normal…”.