Investitorii vor sa dea statul în judecata
Dupa ce a aruncat cu facilitațile în stanga și-n dreapta, numai sa rupa cercul vicios al investițiilor scazute, statul roman s-a prins acum în plasa proprie-i lipse de prevedere.
Investitorii din zonele libere și cele defavorizate sunt gata sa dea în judecata statul daca facilitațile privind impozitul pe profit vor fi anulate, așa cum prevede proiectul de Lege privind impozitul pe profit, la presiunile FMI și ale Uniunii Europene.
„Daca facilitatea va fi anulata, vom da în judecata statul roman pentru înșelaciune în convenție, care, conform codului penal, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani.
Am bagat un milion $ în plin camp pentru ca ni s-au garantat facilitați. Aici este vorba de o escrocherie de duzina, nici macar de clasa.
Cei care prezinta fapte mincinoase drept adevar trebuie pedepsiți, iar daca statul roman va fi condamnat, va fi un precedent extraordinar”, afirma Carol Toma Ungar, reprezentantul firmei Globus International SRL, care a investit într-o platforma de depozite în Zona libera Curtici, aflata la 17 km. De Arad.
Chiar și reprezentanții guvernului se așteapta la nemulțumirea investitorilor. „Statul roman ar putea fi pus sa plateasca despagubiri (investitorilor pacaliți-n.red.). S-ar merita o despagubire mai degraba decat întreruperea discuțiilor cu Uniunea Europeana”, a admis ieri Maria Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, la masa rotunda „Creșterea fiscalitații-un obstacol pentru investiții și dezvoltare economica”, organizat de Institutul pentru Dezvoltare și Libera Inițiativa.
Dar șansa este de partea Guvernului. „Avantajul este ca sunt puține astfel de investiții”, a mai spus Manolescu, confirmand astfel confuzia generala la nivel guvernamental asupra obiectivelor și mijloacelor legislației fiscale din ultimii ani.
„Imprevizibilitatea legislației fiscale și aplicarea selectiva a legilor sunt cele mai mari probleme cu care ne confruntam”, a susținut Peter Imre, șeful afacerilor Philis Morris În Romania.
În Romania funcționeaza acum șapte zone libere, Sulina, Constanța-Sud, Basarabi, Galați, Braila, Giurgiu și Curtici-Arad, în care au fost investite cateva zeci de milioane $. Investitorii, majoritatea straini, au cumparat terenuri și au investit în aceste zone libere atrași în primul rand e facilitațile fiscale oferite: scutirea, pe o perioada nedeterminata, de la plata oricarui impozit: taxa vamala, TVA sau impozit pe profit.
Tocmai aceasta perioada nelimitata este neconforma cu acquis-ul comunitar. „Facilitațile acordate investitorilor în zonele libere sau defavorizate sunt privite ca distorsiuni ale mediului concurențial, fiind respinse de Uniunea Europeana. Alte state au fost mai precaute decat noi și n-au dat facilitați pe termen nelimitat”, a mai spus Manolescu.
O noua invenție a MF: zone semilibere și slab defavorizate
Conform noului proiect de lege, investitorii din zonele libere, scutiți acum de orice fel de impozite și taxe, vor trebui sa plateasca un impozit pe profit de 12,5%, iar cei din zonele defavorizate, 25% impozit pe profit, la fel ca toata lumea, fața de zero conform legilor anterioare.
Dar companiile tocmai pentru facilitați au investit. „Daca nu aveam aceste facilitați, investeam în oraș, nu în camp. Daca statul ma despagubește cu exact ceea ce am investit, cu un discount de 10%, sunt gata sa-mi fac bagajul și sa plec”, afirma Carol Toma Ungar, reprezentantul Globus International.
În Zona libera Arad, înființata în 1999, firme din Italia, Germania, Austria, Statele Unite și Romania au investit pana acum 17 milioane $, conform Manuelei Todoran, șefa de marketing a admnistrației acestei zone.
Cea mai mare investiție din zona libera Curtici-Arad, de aproape 5 milioane $, într-o fabrica confecții, îi aparține firmei americane Sara Lee.
Daca zonele libere au o tradiție în Romania (porto-franco în perioada interbelica), fiind dealtfel o metoda clasica de impulsionare a dezvoltarii economice și a schimburilor comerciale în toata lumea, zonele defavorizate sunt o invenție recenta prin care autoritațile au încercat sa rezolva problema șomajului din zonele dezindustrializate ca urmare a închiderii unora dintre întreprinderile de stat cu mari pierderi.
Pana la sfarșitul lunii iunie anul trecut, totalul investițiilor în aceste zone era de circa 80 milioane $, în condițiile în care ajutoarele fiscale nete au fost estimate la circa 2,2 milioane $.
Dar tocmai aceste ajutoare fiscale sunt considerate, ca și orice alta reducere a impozitului pe profit (de exemplu pentru exportatori), o concurența neloiala pentru firmele din UE și care urmare sunt respinse de reprezentanții acesteia în negocierile cu Romania.
Finanțele susțin chiar ca eradicarea din legislația fiscala a acestor facilitați nu va aduce venituri în plus la buget, ci doar ca „va asigura acel mediu de afaceri corespunzator aderarii la UE”. Totuși, la presiunea investitorilor, pozițiile au devenit mai nuanțate.
„Noi am facut o investiție foarte mare într-o perioada de timp foarte scurta și am facut aceste investiții tocmai datorita acestor facilitați. Sambata, secretarul general al guvernului Serban Mihailescu împreuna cu ministrul prognozei și dezvoltarii Leonard Cazan au fost la Ploiești și au promis ca nu vor modifica trei lucruri: legea investițiilor mai mari de un milion USD, legea IMM-urilor și legea zonelor defavorizate.
Macar sa ne lase un an pentru a ne definitiva investițiile și pentru a nu intra în faliment”, spune Radu Timiș, președinte Asociația Naționala a Investitorilor din Zone Defavorizate (ANIZDR).
Zilele trecute, reprezentanții ANIZDR au avertizat ca retragerea facilitaților pentru zonele defavorizate ar conduce la dispariția a peste 95% din firmele care au investit în zona.
Sorin Paslaru / Claudia CovaciZIARUL FINANACIAR