Invata jargoul de pe munte
Esti unul dintre cei care urca pe munte dar inca nu te-ai acomodat foarte bine cu jargoul specific montagnarzilor. Pentru a nu mai avea probleme, citeste in continuare cuvintele specifice muntelui.
Asigurare: mijloc de evitare sau delimitare a caderii alpinistilor, prin coarde, carabiniere, pitoane, pioleti (cu caracter fix sau mobil), pe parcursul escaladarii prin trecerea coardei in carabinierele prinse de pitoane
Autofilare: manevra a coardei in scopul sustinerii greutatii celui ce o executa
Bavareza: tehnica de catarare libera prin opozitie ,constand in apucarea prizelor de mana si impingerea in picioare
Brana: poteca printr-un perete stancos
Abrupt: portiune de teren ,perete stancos, foarte inclinat sau vertical
Amonte: spre originea unui curs de apa sau a unei vai (in susul apei)
Aval: spre destinatia unui curs de apa sau a unei vai (in josul apei)
Brau: brana de mari dimensiuni
Carabiniera: inel metalic servind la atasarea coardei, a scarilor de pitoane. Se deschide prin apasarea unei clape care se inchide automat
Cheie de picior: intepenirea piciorului intr-o fisura pentru realizarea unei prize
Cheie de mana: blocarea mainii intr-o fisura pentru realizarea unei prize
Coarda: funie folosita de alpinisti la asigurarea in catarare sau la coborarea in rapel, confectionata din impletirea de fibre sintetice, rezistente cu diametrul 8-12 mm
Coltari: dispozitiv cu colti de otel ce se aplica pe talpile bocancilor pentru a mari aderenta la gheata
Cordelina: coarda subtire cu diametrul 4 -7 mm
Crevase: despartitura verticala in corpul ghetarilor datorata miscarii acestora si plasticitatii reduse a ghetii
Chei: sector ingust intr-o vale cu versanti stancosi ,inalti si abrupti care se formeaza in roci calcaroase
Creasta: limita superioara a unui masiv muntos materializat de versanti relativ abrupti
Curba de nivel: linie curba inchisa rezultata din sectionarea unei forme de relief cu planuri inclinate echidistante. A merge pe curba de nivel inseamna a merge pe versantul unui munte pe o panta fara a urca sau a cobori accentuat
Defileu: sector de vale lunga, ingusta si forte adinca, formata de un curs de apa in zone de munte cuprinse intre doua sectoare mai largi
Filare: eliberarea succesiva a coardei in scopul asigurarii coechipierului
Fisura: crapatura in stanca folosita la intepenirea piciorului sau ca priza de catarare
Gol alpin: zona montana situata la limita superioara a padurii acoperita cu vegetatie arbustiva, ierboasa sau fara vegetatie
Grad de dificultate: indicator numeric reflectand dificultatile traseelor alpine. Scara utilizata in Romania are sase grade notate de la unu la sase cu subdiviziuni de a si b
Ham: centura de asigurare croita din chingi sub forma de scaun fixata in jurul coapselor
Horn: fisura verticala larga si putin adanca intr-un perete stancos
Lungime de coarda: etapa dintr-un traseu masurand 45 m care corespunde lungimii de fabricatie a coardelor
Mansa: portiune de perete prevazut cu un sistem de asigurare utilizat la desfasurarea antrenamentelor si a competitiilor sau ca barem pentru admiterea in concurs
Muchie: creasta orizontala sau inclinata si marginita de pereti dificil de parcurs
Piton: cui metalic avand forme diverse prevazuta cu ureche sau inel care se intepeneste prin batere in fisurile stancii
Piolet: instrument asemanator unui tarnacop utilizat pentru escaladari in zone acoperite cu gheata
Priza: proeminenta, scobitura sau fisura a rocii de care alpinistul se prinde sau pe care calca
Pestera: gol natural format in subteran prin actiunea apelor asupra rocilor solubile. Ele sunt active (curge un curs de apa) si pasive (fosile, nu curge apa)
Ramonaj: tehnica de catarare libera in opozitie bazata pe aderenta talpilor si a imbracamintii
Rapel: coborare prin alunecare pe coarda cu ajutorul unui sistem de franare ( opt de rapel),dispozitivul permitand recuperarea coardei dupa fiecare etapa de rapel
Saritoare: ruptura de panta de forma unei trepte sau cascade pe firul vailor sau a valcelelor stancoase
Sa: denivelarea unei creste montane de forma unei sei de calarie
Sohodol: vale fara apa
Sorb: locul unde dispare o apa in sol
Strunga: depresiune, spartura intr-o creasta sau muchie stancoasa
Surplomba: obstacol proeminent in forma unei streasini stancoase situat in partea superioara a rupturilor de panta, a saritorilor sau pe desfasurarea unui perete
Tinov: loc mlastinos ,care ascunde de obicei o turbarie
Tanc: colt de stanca
Vaiaga: vale ingusta
Valcel: adancitura, vale mica pe fata muntelui
Vanturis: cascada mica
Zanoaga: acumulare de apa