Intrarile de valuta vor crește sigur, BNR spera ca nu și ieșirile
„În ceea ce privește posibilele intrari de capital pe termen scurt, am avut cifre avansate de unele banci de investiții. Lucrurile s-au schimbat, însa, mai ales ca dobânzile au coborât semnificativ”, a spus viceguvernatorul bancii centrale, prezent la seminarul „Scaderea dobânzilor în perspectiva liberalizarii contului de capital”, organizat de ZF în colaborare cu ING Bank.
El mizeaza pe o îmbunatațire imediata a riscului de țara din partea agențiilor de rating, percepția investitorilor straini fiind deja mult mai buna. În opinia lui Popa, investitorii plaseaza deja România în categoria „investment grade”, state cu risc investițional redus.
Intrarile de capital strain în bancile românești se vor dubla anul viitor odata cu ridicarea restricțiilor impuse strainilor privind constituirea de depozite în lei la bancile românești, conform lui Mișu Negrițoiu, directorul general adjunct al ING Bank. Ridicarea, din aprilie 2005, a interdicției de a constitui depozite bancare impuse strainilor este unul din cei mai importanți pași în liberalizarea contului de capital, care trebuie finalizata pâna la aderarea României la Uniunea Europeana. Depozitele constituite de nerezidenți anul viitor ar putea atinge astfel 2 miliarde de euro.
„În 2005 intrarile de capital strain în depozite bancare se vor dubla cel puțin,” a spus Negrițoiu. Numai în trimestrul al treilea din acest an strainii au plasat pe piața câteva sute de milioane de euro, ocolind interdicția care va fi ridicata anul viitor.
În același timp, continuarea reducerii dobânzilor trebuie facuta în raport strict cu evoluția inflației. „Chiar daca inflația din prima parte a lui 2004 ar fi permis o reducere mai mare a dobânzilor, noi n-am facut-o”, a spus Cristian Popa.
Pe de alta parte, Popa a reamintit ca decizia de a lasa o flexibilitate mai mare cursului de schimb a avut în vedere și înlaturarea unor presiuni inflaționiste.
„Volatilitatea mai mare a cursului reprezinta un semnal pe termen mediu de întarire a leului și o întarire a politicii monetare pe termen scurt”, a spus viceguvernatorul BNR. Printre avantajele liberalizarii Popa a enumerat reducerea costurilor cu datoria publica și alocarea mai eficienta a rsurselor.
În același timp, Radu Craciun, analist-șef la ABN AMRO, a aratat ca, pe masura deschiderii pieței, capacitatea bancilor de interpretare a evoluțiilor trebuie sa se apropie de modul de analiza al investitorilor straini.
„Trebuie sa urmarim cu mai multa atenție la ce semnale reacționeaza investitorii straini, pentru ca vor avea o influența mare în piața”, a explicat Craciun.
Analistul ABN crede ca momentul ales de BNR pentru flexibilizarea cursului de schimb a avut în vedere și fluxurile sezoniere de valuta.
„Istoric vorbind, intervalul noiembrie – ianuarie a fost caracterizat de o alternanța între execedent și deficit de valuta, ceea ce va ajuta BNR sa imprime în piața ideea variabilitații cursului de schimb”, a spus Radu Craciun.
Un curs cu variații mai puternice va îndeparta din percepția firmelor și a populației sentimentul unei siguranțe oferite de devizele straine și va întari încrederea în moneda naționala.
În prezent strainii, în special banci vest-europene, fac plasamente în bancile românești prin intermediul unor societați comerciale constituite special pentru acest scop în România. Numai în trimestrul al treilea al acestui an intrarile de capital strain evidențiate în capitolul „erori și omisiuni” al balanței de plați externe au însumat 700 milioane de euro, fața de anul trecut, când contul de „erori și omisiuni” arata ieșiri de capital.
Cristian Popa, viceguvernatorul Bancii Naționale, apreciaza ca aproximativ 235 milioane de euro reprezinta plasamente ale nerezidenților în sistemul bancar. „Aproximativ o treime din aceasta suma reprezinta intrari de cont curent, cea mai mare parte din restul fiind operațiuni de capital cum ar fi investiții imobiliare,” a declarat Popa.
Strainii sunt atrași de nivelul ridicat al dobânzilor de pe piața româneasca. „România va fi în urmatorii doi ani cel mai bun teren pentru cei care vor sa joace pe convergența,” a spus Negrițoiu. Toate țarile a caror economie s-a aflat în ultimii ani în convergența cu cea a UE au avut experiența unor dobânzi mari. Diferențialul dintre câștigul real al unui depozit în lei și cel al unui depozit în euro se situeaza în prezent în România la 8-8,5% fața de aproximativ 4% în Ungaria sau Polonia, țari care au aderat deja la UE.
Pericolul unor astfel de intrari de capital din strainatate este acela ca ar putea pleca la fel de ușor cum au venit atunci când dobânzile nu mai sunt satisfacatoare, creând astfel presiune pe cursul valutar.
De altfel, decizia recenta a Bancii Naționale de a permite fluctuații mai ample ale cursului valutar ar putea descuraja o parte din aceste intrari de capital în condițiile în care evoluția cursului valutar va fi mai greu de anticipat pe termen scurt.
Intrarile de capital din strainatate pe termen scurt ar putea înseamna nu numai continuarea tendinței de scadere a dobânzilor, ci și fluctuații mai mari ale acestora. „Liberalizarea contului de capital ar putea aduce și o volatilitate mai mare a dobânzilor, așa cum se întâmpla acum cu cursul.
Volatilitatea nu va putea fi comparata însa cu cea de pe vremea când aveam dobânzi de 70-80% pentru ca vom vorbi de dobânzi de 10%,” declara saptamâna trecuta Dan Pascariu, președintele HVB Bank România.
Intrarea fondurilor straine nu va fi însa un factor decisiv pentru reducerea dobânzilor la lei. „Liberalizarea contului de capital este un factor al scaderii dobânzilor, dar nu unul hotarâtor pentru ca nivelul dobânzilor depinde de nivelul dobânzii de intervenție a Bancii Naționale,” a spus Popa.
Scaderea cu trei puncte procentuale dobânzilor de la începutul anului a coincis cu o scadere tot de 3% a inflației, dobânda reala de pe piața, diferența dintre dobânda și inflație fiind cea de la finalul anului 2003. „Nu simțim nevoia sa majoram rata reala a dobânzii fața de cea de la finalul anului 2003,” a spus Cristian Popa. El a mai adaugat ca pentru perioada urmatoare este de așteptat o scadere a dobânzilor în paralel cu reducerea inflației pe fondul continuarii aprecierii în termeni reali a monedei naționale.
Aprecierea leului, care descurajeaza teoretic exporturile, nu va duce la scaderea acestora, ci mai curând la o schimbare de structura. „Exportatorii vor fi obligați sa-și gândeasca de doua ori structura exporturilor și sa opteze preponderent pentru produse cu valoarea adaugata ridicata”, a declarat Radu Craciun, analist șef la ABN AMRO Bank.
Pe de alta parte, ieftinirea importurilor, ca urmare a aprecierii leului va putea susține, conform viceguvernatorul BNR Cristian Popa, procesul de retehnologizare deja început de firme, în condițiile în care deficitul comercial înregistrat în prezent de România se datoreaza în cea mai mare parte importurilor de utilaje și tehnologie.
„Toate țarile candidate la Uniunea Europeana au avut aprecieri ale monedelor naționale și au reușit sa exporte într-un ritm mai mare decât creșterea PIB. Șansele ca structura exporturilor sa ramâna aceeași sunt reduse”, a explicat Popa.
Volatilitatea mai ridicata a cursului de schimb va expune companiile unor riscuri suplimentare, dar vor aduce afaceri în plus pentru banci, care își vor gasi mai mulți clienți pentru acoperirea riscului de schimb valutar, de exemplu prin contracte forward. „Pentru omul de afaceri se contureaza imaginea ca se creeaza un joc al volatilitații pe piața care pare a deveni un scop în sine pentru banci,” a declarat Florin Pogonaru, președintele Asociaței Oamenilor de Afaceri din România.
El crede ca firmele sunt înca nepregatite pentru o flotare libera a cursului de schimb și a evidențiat faptul ca exista la nivelul companiilor o lipsa de specialiști care sa gestioneze riscul de curs. În ultimii ani puține dintre companii s-au preocupat de acoperirea riscului legat de fluctuațiile cursului valutar, acestea fiind extrem de reduse datorita politicii de intervenție a Bancii Naționale pe piața. Reprezentantul oamenilor de afaceri înțelege nevoia unei volatilitații mai ridicate a cursului de schimb, dar considera ca pregatirea pentru piața unica europeana trebuie realizata gradual, fara șocuri.
În același timp, directorul adjunct al ING Bank, Mișu Negrițoiu, a punctat necesitatea dezvoltarii instrumentelor derivate, care pot ajuta firmele sa-și limiteze riscul de curs. El a aratat ca prea puține companii au cautat sa-și acopere riscul prin operațiuni de hedging, dar recunoaște ca în condițiile actuale astfel de instrumente sunt înca scumpe.
Vlad Nicolaescu
Ziarul Financiar