INTERVIU Sam Palladio, Gunnar din serialul Nashville: Oraşul muzicii: „Am încercat să devin cunoscut în cluburi, cântând în faţa a 3-4 oameni”

Gunnar Scott (interpetat de Sam Palladio) este un nou nume pe scena muzicală, care încearcă să devină celebru cântând alături de frumoasa Scarlett O’Connor (Clare Bowen), pentru care are mai mult decât sentimente de preitenie.

Sam Palladio s-a născut în Marea Britanie şi a crescut, alături de părinţii lui artişti, în Cornwall, un orăşel maritim din apropierea Londrei. Sam Palladio nu s-a mutat departe de locul natal pentru a studia teatrul şi muzica: a absolvit Rose Bruford Drama College şi apoi şi-a dovedit talentul în distribuţia originală a muzicalului „Dreamboats & Petticoats”, cu care a mers în turneu prin Marea Britanie şi apoi pe West End-ul londonez. Pe micul ecran, Palladio a fost Stoke în sezonul 2 din serialul „Episoade” (cu Matt LeBlanc) şi a mai jucat în serialele britanice „Doctors” şi „The Hour”. Mai recent, Palladio a jucat în „Joc riscant”, alături de Justin Timberlake, Ben Affleck şi Gemma Arterton.

– De ce ai acceptat rolul din „Nashville”?

Sam Palladio: Ce m-a atras la acest proiect a fost şansa de a combina cele două mari iubiri din viaţa mea – actoria şi muzica. Am crescut într-o casă muzicală, tata cânta la chitară, mereu ascultam muzică, am cântat ani de zile în formaţii şi am încercat să devin cunoscut în cluburi, cântând în faţa a 3-4 oameni şi apoi concertând în locuri mai mari şi fiind bine primit, deci am văzut ambele faţete ale vieţii de compozitor. Din punctul de vedere al unui muzician şi din punctul de vedere al unui actor, călătoria asta e interesantă pentru public, iar Gunnar exprimă tot ce iubesc la industria muzicală şi mi-a permis să explorez şi un personaj american puternic, un texan adevărat.

– Ce ne poţi spune despre Gunnar Scott?

Gunnar se ocupă de sonorizare la Cafeneaua Bluebird, care e o instituţie muzicală în Nashville din anii ’80 încoace, prin care au trecut, în fiecare noapte şi în fiecare săptămână, artişti incredibili. Gunnar e un personaj modest, inimos şi un compozitor foarte talentat, care are reputaţia asta în Nashville. Ca mulţi alţi oameni din oraşul ăsta, în care intri într-un bar sau un restaurant şi brusc cineva ia o chitară, iar barmaniţa cântă cel mai emoţionant cântec din lume, aşa e şi Gunnar.

– Care e relaţia dintre Gunnar şi Scarlett?

Scarlett şi Gunnar sunt prieteni adevăraţi, sunt colegi foarte buni, lucrează la acelaşi bar în fiecare noapte, amândoi iubesc muzica şi, filmând la adevăratul Blue Bird, chiar ai senzaţia asta că trăieşti ceva magic în fiecare noapte, aşa că simt mereu energia locului. Gunnar nu are pe nimeni, dar Scarlett e cuplată cu Avery (care e jucat de Jonathan Jackson), iar Gunnar e clar atras de ea, ca prieten şi ca admirator, şi simte că ar putea fi sufletul lui pereche.

– Ce fel de muzică cântă Gunnar şi ce-ţi place cel mai mult la acest personaj?

Cred că stilul lui Gunnar e folk-ul alternativ, folk-ul indie, cu rădăcini în lumea country. Muzica pe care o cântă el şi Scarlett este greu de definit şi asta o face interesantă, dar este clar o versiune mai modernă a sunetului country tradiţional, cam ce au făcut cei de la Civil Wars cu albumul lor, un sound melodic pe care parcă îl recunoşti, dar care e uşor modernizat. Deci vom auzi câteva melodii uimitoare, iar Gunnar e un cameleon muzical, cântă piese de Ray Price, dar şi de Hank Williams, e atât de versatil încât e foarte interesant să-l joc şi sper că e la fel şi pentru privitori.

– Cum e să fii cântăreţ/compozitor la Londra faţă de Nashville?

La Nashville muzica este abordată într-o manieră fantastică, fiecare cântăreţ/compozitor pe care l-am văzut în barurile şi în cluburile de aici are o poveste de spus şi mulţi dintre ei, cu 5 minute înainte de a cânta melodia, îţi povestesc contextul şi abia apoi te introduc în lumea respectivă prin intermediul cântecului lor, ceea ce mi se pare o manieră fantastică de a atrage publicul. Şi aici participi la altfel de mese rotunde muzicale, alături de alţi compozitori. Acasă mi s-a întâmplat de foarte multe ori să fie sâmbătă seara, să am câteva melodii foarte frumoase pe care să vrei să le cânţi unui public, pe care le-ai repetat săptămâni bune alături de formaţia ta şi să ajungi într-un bar unde nimeni nu e interesat să te asculte. Toată lumea are o bere în mână, se simte bine, râde şi se prosteşte şi poate te ascultă un singur om din tot grupul zgomotos de acolo. Dar Nashville respectă compozitorii şi poveştile lor şi ţi se oferă spaţiu şi linişte dacă eşti într-un bar. Am fost la Bluebird de câteva ori şi politica lor spune să faci linişte atunci când se cântă, ceea ce e grozav. Nu funcţionează de fiecare dată, dar dacă vii acolo ca să apreciezi muzica, poţi s-o faci.

Urmăriţi sezonul 1 al serialului Nashville: Oraşul muzicii, în premieră exclusiv la DIVA, lunea, de la ora 21:00. În fiecare luni sunt difuzate câte două episoade.