Interviu cu Bill Gates

Un centru de research Microsoft în România ? Este una dintre întrebarile pe care i-au adresat-o lui Bill Gates oficialitațile române – ministrul Dan Nica, deputatul Varujan Pambuccian – care s-au întâlnit cu el saptamâna trecuta la Praga. „Sa vedem proiectul”, le-a raspuns Gates.

Imediat dupa întâlnire, am avut șansa sa petrec o jumatate de ora cu unul dintre cei mai bogați cetațeni de pe planeta, înca destul de prins într-o afacere cu idei care învârte mai bine de 20 de miliarde de dolari pe an. Interviul pe care l-am luat nu este despre ce manânca Bill Gates sau ce-i mai fac copiii.

Este o parte din povestea afacerii lui și o parte din viziunea lui despre viitorul lumii și al tehnologiilor informatice. Sigur, omul își vinde marfa, însa dincolo de ea, cred ca gasim și niște lecții pentru viitorul României. Ca, de exemplu, ca trebuie sa ne platim bine creierele. Nu mai zic de respect…

Dincolo de asta, Gates interlocutorul a fost foarte uman, foarte prietenos. Înainte de interviu (era 7.30 seara) l-am întrebat daca e obosit – a râs și-a recunoscut ca fusese o zi lunga.

Nu mi s-a parut foarte scump îmbracat, și nici foarte plin de el. în multe privințe parea un puști pasionat de calculatoare care a reușit sa dea lovitura.

LUCIAN MÎNDRUȚA: În mod cert, industria IT a înregistrat o rata foarte mare de creștere în ultimii ani în România, în comparație cu celelalte sectoare de activitate. Cum explicați acest fenomen?

BILL GATES: Una dintre masurile cheie aplicate de noi a fost crearea unei rețele de parteneri. Acum lucram cu peste o mie de companii din România, iar scopul nostru este dezvoltarea unei baze de date, pentru ca partenerii noștri sa beneficieze de acces la cele mai noi versiuni de software. Astfel, exista oportunitatea de a crea software, nu numai pentru populația tânara ci și pentru dezvoltarea unei piețe specializate.

L.M: Prin urmare, considerați ca, pentru o țara nu foarte dezvoltata din punct de vedere economic, industria de software este o provocare sau mai degraba cheia succesului?

B.G. Industria de software ar trebui sa reprezinte cheia succesului, deoarece instrumentele software vor fi vitale pentru dezvoltarea productivitații în orice domeniu bazat pe cunoaștere. De altfel, aceasta este direcția dominanta a economiei. În cazul țarilor precum România, unde principala resursa este talentul uman, aceasta este o șansa pentru dezvoltatea cu precadere a activitaților bazate pe servicii, mai ales ingineria și dezvoltarea software. Acest aspect ar putea deveni principalul motor economic.

L.M.:În România exista foarte mulți tineri programatori talentați, însa majoritatea aleg sa paraseasca țara, deoarece sunt tentați de viața în Occident și de posibilitațile care le sunt accesibile acolo. Care este parerea dvs în legatura cu aceasta evoluție?

B.G.: Bineînțeles ca fiecare țara ar trebui sa se straduiasca din greu sa-și pastreze oamenii. În primul rând, trebuie create condiții cât mai atractive pentru ca acești oameni sa nu mai plece catre alte meleaguri.

Pe de alta parte, în unele cazuri nu este chiar atât de grav daca oamenii pleaca în strainatate, deoarece când se întorc aduc și cunoștințe suplimentare și pot convinge companiile sa înfințeze centre de dezvoltare în țara de origine.

Cu toate acestea, de cele mai multe ori este necesar ca oamenii sa ramâna acolo unde este nevoie de ei. {i India, de pilda, se confrunta cu exodul de creiere, în vreme ce 800.000 de oameni au ramas sa fabrice software în țara. Progresele înregistrate de Internet le dau specialiștilor ocazia de a colabora și a lucra la proiecte globale, fara a parasi țara de origine.

L.M. : În ceea ce privește provocarile cu care se confrunta țara noastra, am înțeles ca ați discutat cu ministrul român al tehnologiei informației despre proiectul e-government. Ce ne puteți spune în aceasta privința?

B.G.: e-government reprezinta o oportunitate pentru eficientizarea guvernului și pentru sporirea transparenței structurilor sale, astfel încât oamenii pot asista la modul de organizare a licitațiilor pentru diverse contracte, observa sistemul de vot și sunt martori la dezbateri.

Astfel, ei se simt mai aproape de guvern și cred ca este important pentru cetațeni sa simta ca participa efectiv la procesul de guvernare, astfel încât proiectele de e-government reprezinta o mare șansa.

Compania noastra a colaborat cu mai multe țari în acest domeniu, însa, cu toate acestea, nici un stat nu realizeaza adevarata valoare a acestui tip de program.

Exista totuși câteva proiecte bune care vor „deschide drumul” și sunt încântat de entuziasmul care exista în România și intențiile de a duce la bun sfârșit mai multe proiecte interesante.

L.M.: Intenționați sa vizitați România la invitația primului ministru? B.G.: O asemenea invitație va fi primita cu multa placere, deoarece pâna acum nu s-a ivit ocazia de a vizita aceasta țara, pe care chiar îmi doresc sa o vad.

L.M.:Generația mea a crescut printre computere. Noi nu am vazut cum arata lumea pe când ele nu existau. Ne puteți spune cum era?

B.G.:Pe când aveam 13 ani, am avut prima data ocazia de a ma apropia de un computer. Însa pe atunci computerele erau foarte diferite de cele pe care le vedem și le utilizam azi. Era o mașinarie care costa milioane de dolari, iar eu trebuia sa ma asigur ca o folosesc doar câteva minute, deoarece prețul de utilizare era foarte mare, astfel încât am epuizat bugetul în câteva saptamâni.

Prin urmare, am fost nevoit sa-mi caut o slujba la o companie unde sa beneficiez de acces gratuit la computer, astfel ca m-am îndreptat catre creația de software. Pe atunci chiar și ideea de interfața grafica era mai dificila, deoarece computerele erau foarte greu de programat.

Cu toate acestea, eram pur și simplu fascinat de modul de funcționare și de posibilitațile care mi se deschideau. Marea schimbare care ne-a modificat modul de abordare a problemei a fost creația microprocesorului, care a redus cu mult costurile, astfel încât, împreuna cu prietenul meu Paul Allen, m-am gândit ca aceasta magie, combinata cu magia creației de software poate crea o unealta pentru oameni, accesibila fiecarui individ în parte, nu numai marilor companii.

L.M.: Când ați realizat ca aceasta magie se putea transforma în bani?

B.G.: Nu cred ca am fost conduși vreodata de aspectul financiar, ceea ce e mai degraba ironic deoarece compania s-a dezvoltat atât de mult ulterior. Îmi amintesc totuși ca ma uitam la unele companii de hardware care o duceau foarte bine, iar eu ma gândeam ca noi nu vom ajunge niciodata la nivelul lor.

La început, voiam doar sa facem bani pentru a ne putea permite sa ne angajam prietenii și sa lucram la cât mai multe proiecte de software. Dar, dupa ce am reușit sa ne angajam prietenii, am dorit sa facem și mai multe proiecte software, și iata-ne.

Astazi suntem o companie destul de mare încât sa putem finanța numeroase proiecte de cercetare. În unele privințe, slujba mea este mai interesanta decât altele, deoarece avem posibilitatea de a lansa foarte multe proiecte.

L.M.: Pe vremea aceea, probabil ca va uitați la unele companii mari și va spuneați „Doamne, ce mastodont”!

B.G.: Pe atunci nu erau companii de software precum Microsoft. Nimeni nu se concentra pe software, ca o afacere cu volum mare și costuri mici, iar viziunea PC-ului ca o unealta compatibila cu munca eficienta și costurile mici era unica.

Noi ne-am uitat la IBM pentru proiectarea așa-numitului IBM PC, dar eram conștienți ca ei erau oarecum ineficienți deoarece erau atât de mari. Cu toate acestea, ne dadeam seama ca, deoarece nu se dedicau în întregime componentei software, nu puteau sa se perfecționeze în acest sector la fel de mult ca o companie care era proiectata și condusa astfel încât sa devina o mare companie de software.

L.M.: Care a fost principalul avantaj de care ați beneficiat la înființarea companiei? Mai exista și astazi?

B.G.: Ca sa fiu sincer, este vorba de creierul meu, care se pare ca mai funcționeaza. De asemenea, în pofida stadiului avansat pe care l-am atins, înca beneficiem de cantitați uriașe de energie și optimism. ( va urma)

Sursa: Ziarul Financiar