Societatea a explicat instantei ca ordinul contestat a fost emis de MFP prin
depasirea competentei legale si constitutionale,
fiind restrans exercitiul si libertatea economica a operatorului
economic, in conditiile in care articolelor 45 si 53 din
Constitutie statueaza ca restrangerea unor drepturi nu se
poate realiza decat prin lege emisa de Parlament sau un
act juridic cu aceeasi forta, conditii pe care nu le intruneste un
ordin al unui minister, astfel ca, prin emiterea sa MFP s-a
substituit organului legislativ.
De asemenea, societatea a aratat ca nu au fost respectate
normele de tehnica legislativa prevazute de Legea 24/2000,
respectiv articolul 6, potrivit caruia proiectul de act
normativ trebuie insotit de o expunere de motive, o nota de
fundamentare, un referat de aprobare, un studiu de impact,
insa Ordinul 202/2010 nu face referire la vreun referat de
aprobare, un astfel de act neregasindu-se nici pe pagina de
internet a emitentului, nu cuprinde temeiurile juridice pentru care
a fost elaborat, conform articolului 40 si 75 din Legea privind
normele de tehnica legislativa.
In decizia de suspendare, Curtea a apreciat ca Ordinul
MFP i-a cauzat societatii reclamante un prejudiciu
material, care a constat in diminuarea patrimoniului sau
cu valoarea marfuri pe care nu le-a mai putut comercializa, desi
detinea autorizatii valabile.