În România s-au reactivat 21 de focare seismice

În Prahova, marți seara, a avut loc un seism cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter, ce s-a produs la o adâncime de 13 kilometri.

Pentru vremea în București și în alte orașe, consultă vremea apropo

Acest cutremur face parte dintr-o serie de mișcări tectonice de suprafață, precum cele care au fost în ultima vreme în țara noastră din Timiș în Dobrogea și din Galați în Maramureș.

În România s-au trezit la viață 21 de zone seismice, care nu erau până acum active.

În România există 22 de zone seimice, din care doar cea vrânceană e de adâncime. Cele de suprafață, care s-au reactivat în ultimii ani, au o perioadă de teoretică de revenire de 50 au 100 de ani, după cum arată harta specialiștilor de la INCERC.

În 2009, generalul Emil Străinu, fost consilier parlamentar pe probleme de amenințări neconvenționale și asimetrice, vorbea despre reactivarea zonei sismice Râmnicu Vâlcea – Snagov – Shabla (Bulgaria), care e una de suprafață, mai periculoasă decât cea din Vrancea și că este de așteptat să se reactiveze și celelalte, în total 21, pe tot teritoriul României.

Datele pot fi verificate pe site-ul Institutului de Fizică a Pământului, din 2010 până acum. Emil Străinu este de părere că, dintre toate, cea mai periculoasă falie reactivată este Vidraru – Snagov – Shabla.

Generalul Străinu a arătat în mai multe lucrări că seismele pot fi produse de om direct, prin armele războiului geofizic – care declanșează cutremure pe o anumită zonă țintă, pe care se află un „inamic” -, sau indirect, ca efecte colaterale ale războiului geofizic ori prin activitățile industriale legate de minerit.