În pielea unui “Medium”

Cu toţii sîntem de acord că paranormalul e încă un subiect nedesluşit, ne surprinde întotdeauna, iar uneori chiar ne sperie. O temă supusă mereu discuţiei, dar care atrage totodată şi, de ce nu, un subiect bun de film. Aşa s-au gîndit şi cei de la CBS Paramount Television, care au dat o şansă scenariului lui Glenn Gordon Caron, realizat după povestea adevărată a mediumului Allison DuBois, portretizată de actriţa Patricia Arquette.

Viaţa bate filmul
Pare un clişeu, dar chiar este povestea de viaţă a unei femei care trăieşte experienţe paranormale şi poate comunica cu morţii, dar care încearcă totodată să se supună regulilor normalului: are trei fete, un soţ şi o slujbă în cadrul procuraturii. Adevărata Allison DuBois nu şi-a dorit acest “dar”, ba chiar l-a negat în timpul adolescenţei, cînd îşi dorea doar să fie o fată normală, care se reface după divorţul părinţilor şi care îşi găseşte refugiul în muzică. Soarta ei însă era deja trasată, din moment ce la şase ani a avut o primă viziune a bunicului ei, decedat recent, iar pe măsură ce înainta în vîrstă apariţiile se intensificau.

Încă din primii ani ai facultăţii, DuBois şi-a dat seama că poate exploata într-un mod pozitiv acest “dar” şi a început să colaboreze cu procuratura şi cu biroul federal din Texas şi Arizona pentru rezolvarea mai multor cazuri de crimă, de multe ori fiind chemată în instanţă pentru a oferi juraţilor o altă perspectivă a faptelor. Ştia că nu-i va fi uşor să lupte cu prejudecăţile oamenilor, aşa că s-a gîndit că o carte în care să explice în ce constă viziunile sale i-ar uşura şi mai mult munca. Aşa a apărut primul volum, intitulat “Don’t Kiss Them Goodbye” (“Nu vă luaţi adio de la ei”) în 2005, chiar în acelaşi an în care NBC-ul a început difuzarea serialului “Medium”. Allison DuBois a avut curajul să-şi pună sufletul şi viaţa pe tavă, nu s-a temut să-şi folosească numele real şi, mai mult, să expună în aceeaşi măsură vieţile soţului şi ale celor trei fetiţe ale ei.

Straniul, la el acasă
Patricia Arquette născuse şi ea o fetiţă şi dorea ca, după concediul de maternitate, să se reîntoarcă la lucru pe platoul de filmare. Primise tot felul de propuneri, de scenarii mai mult sau mai puţin reuşite, dar nici unul suficient de convingător. Într-un final, a pus mîna pe scenariul pentru “Medium” şi, chiar dacă nu mai filmase niciodată la un serial, a acceptat rolul imediat. Regimul de muncă era însă cu totul altul: “Uneori, trebuie să memorezi pagini întregi chiar cu o noapte înainte, nu avem un scenariu complet dinainte, deci nu ştii niciodată ce va urma. Se filmează multe scene pe zi, nu ai la fel de mult timp pentru repetiţii, nu ai aceeaşi relaţie cu regizorul ca la un lung-metraj, nu se creează acea legătură de încredere şi asta face ca lucrul să fie mai dificil. Cîteodată, trebuie să fii propriul tău regizor”. Deşi ştia că există în realitate o Allison DuBois, Patricia era destul de sceptică, întrucît “nu sînt genul care să apeleze la un mediu pentru a decide asupra unui lucru, de obicei dai peste şarlatani şi ar fi bine ca lumea să se ferească ei”. Însă prejudecăţile ei au început să se clatine în momentul în care producătoarea i-a înlesnit întîlnirea faţă în faţă cu DuBois: “E o persoană foarte puternică. Îmi place că este familistă, dar că are totodată şi simţul datoriei, al dreptăţii. E incredibil! E vorba despre energii, despre talente înnăscute. Viziunile ei sînt asemeni unor holograme despre ce se va întîmpla sau ceea ce s-a întîmplat deja“. Şocul primelor zile de filmare a fost puternic resimţit: “Am avut coşmaruri în primele două luni. Mă uitam mereu dacă uşa e încuiată, dacă geamul era închis… Mă uitam la ştiri şi mă gîndeam la ce era mai rău. Aveam nevoie de o pauză aşa că, în timpul vacanţei petrecute în Franţa şi în Italia, am refuzat să mă mai uit la ştiri, iar acum încerc, pentru liniştea mea, să nu mă mai uit deloc”. Între timp, s-a obişnuit cu personajul şi se poate “dezbrăca” de rol mai repede. Îşi aminteşte însă că şi ea a avut parte de experienţe mai puţin obişnuite: “Era o persoană care îmi tot apărea în cale, dar nu ştiam cine era. Mama mea a murit de cancer la sîn, iar în ziua înmormîntării era foarte cald şi nu bătea deloc vîntul. În momentul în care sicriul a fost coborît, a început să bată din senin un vînt puternic. Atunci, acea persoană a venit şi mi-a spus: «Vîntul acela a fost mama ta, care a trecut pe lîngă tine şi ţi-a spus că acum poate respira fără să o mai doară»”.

Cît despre relaţia dintre Arquette şi DuBois, aflaţi că cele două se văd de cîteva ori pe an, iar DuBois i-a prevestit succesul serialului, dar şi premiul Emmy, pe care actriţa l-a obţinut în 2005. Chiar dacă nu-i stă în obişnuinţă, Arquette a avut şi ea o curiozitate: “A trebuit să treacă ceva timp şi să mă îmbăt bine înainte să am curajul să o întreb pe Allison cînd voi muri. Mi-a zis că o să trăiesc mulţi ani şi că o să îmbătrînesc frumos alături de soţul meu”.

Adevărul e că Patricia încearcă să nu-şi neglijeze familia, cu toate că are un program încărcat. Ba chiar a adus-o cu ea la acest interviu şi pe fiica sa de numai 5 ani, Harlow Olivia Calliope, al cărei glas l-am putut auzi prin telefon şi pe care Patricia încerca să o liniştească spunîndu-i să aibă răbdare, că interviul nu va dura prea mult. “Soţul meu e mai mult timp acasă şi mă ajută mult cînd lucrez, avem şi o bonă. Dar în weekend sînt mamă cu normă întreagă”.

Serialul redă cu fidelitate viaţa lui Allison DuBois: scenariştii ţin în mod constant legătura cu ea, ba chiar spun că au suficient “material” pentru mai multe sezoane de aici încolo

David Arquette, fratele Patriciei, a regizat două dintre episoadele serialului. Eric Stoltz va fi “guest star” în sezonul al treilea. Despre Romănia, Patricia nu ştie foarte multe, dar face legătura cu etnia rromă. Ea spune că printre strămoşii ei de origine poloneză ar fi şi cîţiva de sînge ţigănesc şi că-i place traiul lor nomad şi mersul cu caravana. Chiar în acest moment se filmează pentru cel de-al patrulea sezon al serialului.

Medium
luni-joi, 20.00, Hallmark