Sursa: PC World Romania
Circula pe Internet o afirmatie atribuita unui mare nume in industria software, referitoare la diferenta de viteza de evolutie a IT-ului fata de industria de automobile – la care directorul de marketing de la General Motors a dat un raspuns plin de umor si subintelesuri, care ilustreaza totusi rata de crestere incredibila a sectorului IT. „Nimic nu a fost prea mult, totul a fost asimilat (chiar daca nu imediat), pe piata a fost intotdeauna cerere pentru inovatiile din domeniul software si hardware”.
Deloc surprinzator in acest context, jocurile pe compu-ter sau pe platforme speciale, cum ar fi PlayStation, Xbox ori GameCube, continua sa faca fani in randul utilizatorilor cu atat mai mult cu cat exista orice pentru fiecare gust. Povesti fantastice, eroi mitologici, peisaje ireale create cu un nebanuit realism, actiune, shooter-e si strategie, simulatoare sau chiar jocuri de carti – toate acestea populeaza o lume in care multi ne cufundam ore intregi pe zi. Iar cand computerul nu e tocmai partenerul cel mai potrivit, adesea iti poti invita prietenii pe campul de lupta pentru competitii si aliante, pentru placerea de a lucra in echipa sau pe cont propriu.
Si daca gamer-ii formeaza o categorie distincta de utilizatori de computere, zgomotoasa si plina de viata, exista si o alta fata a acestei lumi, utilizatorii care folosesc computerul in scopuri productive, fie la nivel profesional, fie doar pentru amorul artei. Sunt mai numerosi, desi mai discreti si cer alte lucruri de la un calculator.
Jocuri, placi video, procesoare si altele
Chiar daca au existat momente de declin pe piata business (anul 2002 a fost un an greu pentru industrie), in randul utilizatorilor finali si al entuziastilor noutatile au prins deosebit de repede si au fost receptionate cu ochi critic. Companii binecunoscute (e cazul nVIDIA) au fost sanctionate de utilizatorii dezamagiti de performanta relativ modesta a primelor FX comparate cu Radeon de la 9000 in sus. Aceasta nu a facut decat sa conduca la eforturi noi pentru recastigarea vechii glorii. FX5900 Ultra este un produs comparabil ca performante cu varful lui ATI, Radeon 9800 PRO, desi pretul este superior. Avand in vedere noutatea acestuia, aspectul e oarecum scuzabil, majoritatea utilizatorilor vor astepta pana ce acesta va atinge un nivel rezonabil.
Si deoarece placa video nu e suficienta pentru ca jocurile sa mearga perfect, un alt razboi se duce pe taramul procesoarelor. Aici, se infrunta Intel – o companie uriasa, fondata in 1968, cu 11 unitati de productie raspandite in toata lumea si cu peste 78.000 de angajati, cu AMD – o companie mai modesta, fondata un an mai tarziu, cu doar 5 unitati de productie (din care doar una produce procesoare), dar care se extinde si care da dovada de un entuziasm continuu. In acest razboi modern dintre Goliat si David e dificil de gasit un invingator, caci sortii sunt schimbatori.
Daca Intel a construit primul procesor desktop pe 32 de biti acum aproape 10 ani si chiar anul acesta primul procesor asa-zis dual-procesor (tehnologia Hyper-Threading), AMD a avut in ultima vreme o evolutie fulminanta, transformandu-se intr-un motor al industriei si obligandu-l pe Intel sa tina pasul. Primul Athlon s-a transformat imediat intr-o amenintare majora pentru PIII, fiind a doua oara in istorie cand AMD trecea tehnologic in fata lui Intel. Istoria se repeta azi, odata cu lansarea lui Athlon 64. Nu e primul procesor desktop pe 64 biti
(Apple si IBM au construit impreuna Power G5), dar e primul care conteaza (cota de piata a lui Apple fiind prea mica si sistemul sau de operare, Mac OS X, prea putin raspandit). In plus, performantele sale sunt iarasi in varf (cititi si articolul referitor la aceasta lansare din numarul 10 al revistei PCWorld) iar tehnologia este la randul ei inovativa.
Intel a raspuns negand semnificatia si valoarea unui procesor desktop pe 64 biti, insa a lansat o versiune de varf a lui Pentium 4. Denumit P4 Hyperthreading Extreme Edition, acesta difera de vechiul P4 prin 2 MB cache L3, pastrand aceeasi magistrala de 800 MHz si frecventa de functionare de varf atinsa, de 3,2 GHz. Plusul de cache aduce mai multa performanta, insa P4 EE ramane totusi P4, un procesor pe 32 biti. Desi potentialul acestuia in ceea ce priveste cresterea de frecventa este inca foarte mare, limitarea apare datorita incalzirii. Cu tot sistemul de racire pus la punct de Intel, P4 la 3,2 GHz este deja un procesor foarte fierbinte. Solutia este trecerea la tehnologia de 0,09 microni sau chiar mai jos si aceasta este acum directia de dezvoltare. Prescott, noul procesor pentru desktop pe care Intel se pare ca il va lansa pana la sfarsitul acestui an, va fi un P4 construit in tehnologia de 0,09 microni modificat astfel: dimensiunea cache L2 va fi de 1 MB (spre deosebire de 512 KB la actualele P4), va ingloba o versiune avansata de Hyper-Threading si va include suport pentru Prescott New Instructions (PNI). Frecventa la care va rula va porni de la 3,2 GHz si va putea ajunge teoretic pana la 5 GHz.
Mai exista o componenta cu impact major asupra performantei sistemului – e vorba de memoria RAM. Teoretic, cu cat e mai rapida, cu atat se va simti o crestere de performanta mai mare in timpul rularii aplicatiilor. Practic insa, de multe ori memoria e limitata de FSB-ul sistemului si rezultatele nu mai sunt atat de evidente. Dincolo de teste si benchmark-uri insa, cantitatea de memorie aduce un plus vizibil de performanta si stabilitate.
Memoria placii video are si ea un impact puternic dar numai in jocurile 3D. Orice aplicatie de birou (2D) nu are nevoie de mai mult de 8MB pe placa video insa la nivelul accelerarii 3D lucrurile se schimba.
Cu cat este mai mare cantitatea de memorie video, cu atat performanta in jocurile intensive 3D este mai accentuata, pentru ca dispare sau e minimizata necesitatea de a schimba date prin magistrala de baza a sistemului cu memoria RAM, de multe ori mai lenta decat cea video.
Pentru comentarii si sugestii, scrieti in Forumul Software & Hardware.