Iliescu s-a inteles cu partidele asupra Tratatului cu Rusia
Președintele Ion Iliescu a avut, vineri seara, la Palatul Cotroceni, o întîlnire cu reprezentanții partidelor parlamentare pe tema Tratatului cu Federația Rusa, șeful statului precizînd, la sfîrșitul întrevederii, ca încheierea tratatului are susținerea unanima a partidelor politice parlamentare.
Președintele Ion Iliescu a declarat ca Tratatul politic cu Rusia și declarația anexa a acestuia reflecta schimbarile survenite în relațiile dintre cele doua țari și vocația democratica a celor doua state, fiind un document modern și european.
Acest document, care conține prevederi referitoare la posibilitatea ca cele doua state semnatare sa își aleaga alianțele de securitate pe care le doresc, va fi însoțit de o declarație politica în care se vor condamna pactul Ribbentrop-Molotov, participarea României la al doilea Razboi Mondial alaturi de Germania și va prevede înființarea unei comisii care sa studieze problema Tezaurului românesc aflat la Moscova. Tratatul urmeaza sa fie semnat în luna mai, la Moscova, de președinții Ion Iliescu și Vladimir Putin.
Președintele Iliescu a apreciat ca, prin semnarea Tratatului politic cu Rusia, România își întarește poziția de factor de stabilitate și de furnizor de securitate în zona. El a adaugat ca poate fi considerata drept o „slabiciune” faptul ca România este singura țara din Europa de sud-est care nu a încheiat înca un tratat cu Rusia.
Șeful statului român a declarat ca normalizarea relațiilor cu Rusia este necesara și corespunde intereselor României inclusiv pentru integrarea europeana și euro-atlantica. El a precizat ca aderarea României la NATO nu este și nu poate fi considerata o amenințare la adresa Rusiei sau a altor state.
Iliescu a apreciat ca înființarea unei comisii mixte pentru soluționarea problemei Tezaurului, prevazuta în declarația anexa la tratat, raspunde deplin interesului național precum și interesului comun României și Rusiei de dezvoltare a relațiilor bilaterale.
Președintele Iliescu și-a exprimat convingerea ca problema Tratatului cu Federația Rusa nu va fi folosita drept instrument în lupta politica interna.
Dupa întîlnire, ministrul român de Externe, Mircea Geoana, a declarat ca partea româna este pregatita sa transmita parții ruse ultimele observații în privința textului Tratatului politic astfel încît acesta sa poata fi semnat în maximum doua luni.
Geoana a apreciat ca relațiile București-Moscova au intrat într-o situație politica noua. „Trebuie sa punem capat unui trecut dureros”, a mai spus Geoana. Ministrul de Externe a apreciat deschiderea manifestata de Rusia. Geoana a spus ca încheierea Tratatului cu Federația Rusa va fi apreciata de Alianța nord-atlantica în perspectiva summitului de la Praga, dar ca nu va fi „o piatra de cotitura în relațiile cu NATO”.
Mircea Geoana a precizat ca, la întîlnirea de la Cotroceni, liderii partidelor politice au exprimat cîteva sugestii, „mai degraba de forma”, în legatura cu textul tratatului și al declarației anexe. El a adaugat ca, prin susținerea manifestata în favoarea încheierii tratatului, liderii politici „au mandatat” Ministerul de Externe sa finalizeze negocierile pe marginea acestui document, astfel încît sa fie încheiat în urmatoarele doua luni.
Liderii partidelor politice parlamentare au declarat ca susțin semnarea Tratatului politic cu Rusia, apreciind faptul ca problema Tezaurului românesc și condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov au fost cuprinse într-o declarație anexa la tratat.
Prim-vicepreședintele PNL Teodor Meleșcanu a declarat ca semnarea tratatului și a declarației anexe reprezinta o evoluție pozitiva a relațiilor româno-ruse. El a apreciat ca actualul text aduce îmbunatațiri fundamentale fața de proiectul elaborat în 1996, prin cuprinderea dreptului celor doua țari de a face parte din alianțe militare sau politice.
Meleșcanu a declarat ca referirea directa la problema Tezaurului românesc și condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov în declarația anexa reflecta voința politica certa a Rusiei de normalizare a relațiilor cu România.
Vicepreședintele PD Bogdan Niculescu Duvaz a declarat ca Tratatul cu Rusia este necesar și ca a fost „destul de bine negociat”. El a mai spus ca semnarea declarației-anexe exprima o deschidere a Rusiei în relațiile cu România.
Vicepreședintele UDMR Verestoy Attila a declarat, la rîndul sau, ca includerea în declarația-anexa a problemei Tezaurului românesc arata faptul ca Rusia „a luat în serios” aceasta problema. El a mai spus ca semnarea Tratatului cu Rusia reprezinta un moment important al relațiilor bilaterale.
Președintele PRM Corneliu Vadim Tudor a declarat ca declarația-anexa ar putea fi chiar mai importanta decît tratatul propriu-zis, deoarece în ea se regasesc explicit condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov și actualizarea problemei Tezaurului. El a apreciat ca „mai mult de atît nu se putea obține”, adaugînd ca diplomația româneasca nu ar fi putut sa obțina ceea ce rușii n-au vrut sa cedeze de aproape zece ani.
Vadim Tudor a declarat ca, inițial, partea rusa n-ar fi fost de acord cu condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, ci doar ca, la sfîrșitul ceremoniei de semnare, președintele român, Ion Iliescu, sa faca o declarație verbala în acest sens. Președintele PRM a precizat ca l-a rugat pe Ion Iliescu sa încerce „sa forțeze puțin” ca sa obțina și anularea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov.