Fostul sef de stat Ion Iliescu a catalogat, miercuri, într-o declaratie pentru MEDIAFAX, drept „total aberanta” concluzia care se desprinde din rechizitoriul în dosarul mineriadelor, organele judiciare deplasând raspunderea pentru actele incriminate de la infractori la cei chemati sa apere ordinea.
„Este total aberanta concluzia care se desprinde din materialul pe care l-a publicat Procuratura, cu posibile urmari grave pentru ordinea constitutionala si pentru apararea ordinii publice, ca organele judiciare sa deplaseze raspunderea pentru acte grave îndreptate împotriva institutiilor statului si a ordinii publice, de la infractori si sustinatorii lor, spre cei chemati sa apere ordinea publica”, a afirmat Iliescu.
Fostul sef al statului s-a aratat revoltat si a dezaprobat, totodata, mentionarea sa, ca învinuit, în cadrul rechizitoriului, fiind de parere ca organele judiciare nu trebuie sa introduca în judecatile de valoare pe care le fac speculatii de ordin politic.
„Nu pot sa nu-mi exprim dezaprobarea si revolta pentru mentionarea mea în cadrul comunicatului ca învinuit, desi se face precizarea ca s-a disjuns cercetarea cauzei în conformitate cu decizia Curtii Constitutionale. Însa, fara aceasta cercetare, fara finalizarea ei, procurorii îsi permit sa formuleze învinuirea ca Iliescu, sef de stat, ales cu trei saptamâni înainte, pe 20 mai 1990, de 85% dintre alegatori, ar fi determinat cu intentie interventia în forta a millitarilor împotriva manifestantilor din Piata Universitatii”, a spus Iliescu.
El a constatat, de asemenea, si existenta unei încercari de deturna cercetarea de la cauza la efect, de la vinovatii pentru provocarea „actelor de vandalism” din ziua de 13 iunie 1990, îndreptate împotriva unor institutii ale statului, spre organele de ordine si unitatile militare care s-au straduit sa elimine anarhia si sa restabileasca ordinea.
„Constat însa chiar o tendinta periculoasa: încercarea de deturnare a cercetarii de la cauza la efect, de la vinovatii pentru provocarea actelor de vandalism din ziua de 13 iunie 1990, îndreptate împotriva unor institutii ale statului (la numai trei saptamâni de la alegerile din 20 mai), spre organele de ordine si unitatile militare care s-au straduit sa elimine anarhia si sa restabileasca ordinea. Victimile nevinovate din seara de 13 iunie au fost consecinta actelor anarhice, si nu ale actiunii necesare a institutiilor statului de restabilire a ordinii”, a spus Iliescu.
El a sustinut, de asemenea, ca se introduce „o confuzie” în rechizitoriu, si anume ca ar fi fost reprimati manifestanti pasnici, când „este de notorietate” faptul ca era vorba de „grupuri anarhice, organizate, care au atacat si devastat institutii publice”. „Remarc faptul ca se introduce o confuzie, si anume ca ar fi fost reprimati manifestanti pasnici, când este de notorietate faptul ca în dupa-amiza si seara zilei de 13 iunie era vorba de grupuri anarhice, organizate, care au atacat si devastat institutii publice – Politia Capitalei, SRI, Ministerul de Interne, Televiziunea Publica”, a afirmat fostul sef de stat.
Procurorii au dispus, miercuri, în dosarul mineriadei din iunie 1990, trimiterea în judecata a generalilor Mihai Chitac, Gheorghe Andrita si Dumitru Costea, precum si a colonelului Vasile Constantin, partea din dosar privitoare la Ion Iliescu fiind înca în lucru la o alta sectie penala.
Procurorii Parchetului instantei supreme au ajuns – în rechizitoriul de 80 de pagini trimis instantei miercuri – la concluzia ca Ion Iliescu, ca sef al statului, a luat decizia initiala de reprimare a manifestantilor în timpul mineriadei din iunie 1990 depasindu-si atributiile. Procurorii fac o ampla descriere a evenimentelor din timpul mineriadelor din 13 iunie, ajungând la concluzia ca fostul presedinte a dispus si coordonat actiunea fortelor de ordine împotriva manifestantilor.
„Este important de subliniat ca decizia initiala de reprimare a fost luata la cel mai înalt nivel si a fost coordonata, personal, de catre fostul sef al statului Iliescu Ion. Fata de acesta, s-a dispus începerea urmaririi penale pentru participatie improprie la aceleasi fapte, prin rezolutia din data de 19.06.2007”, se precizeaza în rechizitoriu. Mai mult, procurorii considera ca „planul de actiune a fost elaborat din ordinul sau si, în calitate de presedinte ales, a ordonat interventia militara, cu munitie de razboi, TAB-uri si alte forte, împotriva demonstrantilor care se manifestau violent, depasindu-si atributiile prevazute de articolul 82 din Decretul Lege nr. 92/1990”.
În 19 iulie 2007, procurorii au dispus disjungerea partii din dosar referitoare la fostul presedinte Ion Iliescu, ancheta în cazul acestuia fiind trimisa si continuata de procurorii Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.Dosarul a fost trimis sectiei care ancheteaza civili în 6 august 2007, ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale, conform careia parchetele si instantele militare nu mai au competenta de a cerceta si judeca persoane civile.