Hunedoara va avea primul muzeu din tara amenajat în peștera

În localitatea bihoreana Șuncuiuș se va deschide primul muzeu din România amenajat într-o peștera. Din 1 iunie, acolo vor fi putea fi vizitate vestigii arheologice ale unor civilizații demult apuse. Peștera în care se va amenaja muzeul are o istorie aparte.

Legenda locului spune ca ea a adapostit o comoara a dacilor, iar aceștia au ascuns-o de ochii dușmanilor pravalind un munte la gura cavernei.

Aceasta a fost descoperita întâmplator, cu ceva mai bine de un secol în urma, de doi cercetatori maghiari, și a fost botezata Unguru Mare. Localnicii îi spun însa în continuare Peștera Comorii și nu vor sa creada ca acolo n-ar fi fost, cândva, aurul dacilor.

Aurul dacilor

Localnicii din satul bihorean Șuncuiuș mai pastreaza și acum legenda comorii din munte. Se spune ca dacii au îngropat-o într-o peștera de-acolo și au ascuns intrarea, rasturnând peste ea un munte. Generații de-a rândul, cautatorii de comori din Șuncuiuș au scotocit, în zadar, dupa peștera.

A fost descoperita întâmplator, abia în 1870, de doi biologi din Budapesta, Themak și Gerevich, primii exploratori ai subteranelor versantului de pe stânga Crișului Repede, extrem de greu accesibil din cauza cursului rapid al apei și lipsei unei cai de acces.

Speologii au botezat-o Peștera Unguru Mare. Însa, oamenii din zona îi spun și acum Peștera Comorii.

Și, chiar daca arheologii au aratat ca, în afara de câteva cioburi, arme și oase, aici n-a fost ascunsa nici o comoara, localnicii mai cred cu tarie ca munții lor adapostesc aurul dacilor.

Moștenirea barbara

Adevarata comoara descoperita în Unguru Mare nu e din aur ori argint. Sapaturile arheologice inițiate de Muzeul }arii Crișurilor au scos la iveala vestigii de o deosebita valoare științifica, lasate de civilizațiile care au locuit succesiv acolo.

„Primele urme dateaza din neolitic, dar peștera a oferit adapost pâna în epoca bronzului târziu. Situl descoperit aici conține un depozit impresionant de ceramica și peste 80 de piese din bronz, foarte bine conservate”, spune arheologul Calin Ghemiș.

Sapaturile din Unguru Mare au fost inițiate în vara lui 1989, dupa descoperirea primului depozit de bronz: obiecte de podoaba, arme, unelte. Au urmat patru campanii de explorare.

La ultima, din vara trecuta, s-a nascut ideea muzeului, inițiativa fiind a lui Calin Ghemiș, cel care a condus în 2001 șantierul arheologic din Șuncuiuș.

„Moștenirea lasata de strabunii noștri poate fi pusa cu adevarat în valoare doar daca este expusa exact în locul în care a fost descoperita, conducând vizitatorul în universul lumii de atunci, facându-l sa simta habitatul, obiceiurile și modul de trai al oamenilor de atunci”.

Muzeul neconvențional

Muzeul subteran va putea fi vizitat, contra unei taxe de 20.000 lei, și de amatori, pentru ca speologii Centrului Regional pentru Supraveghere Ecologica l-au amenajat integral: alei împrejmuite cu balustrade de protecție, podețe peste pasajele mai dificile, degajarea de depuneri alunecoase a cailor de acces.

Sala mare de expoziție conține cinci vitrine cu piese de excepție: arme din silex, obsidian, fildeș, unelte din os de urs, vârfuri de sageți și lanci din bronz, monede din bronz și argint, podoabe și ceramica.

Pe marginea unei alei sunt expuse resturi de ceramica și urne funerare restaurate integral, iar în porțiunea superioara a traseului subteran sunt amplasate alte trei vitrine cu ceramica. Cele mai valoroase descoperiri – monede dacice din argint și bronz – au fost depuse în tezaurul Muzeului țarii Crișurilor.

Paznicul „comorii”

Peștera, iluminata spectaculos, inclusiv cu reflectoare amplasate în crevase ascunse, e vizitabila doar în prima jumatate; nu și în porțiunea superioara, Galeria Sacra, locul unde barbarii și „depozitau” morții, în urne funerare. În periplul subteran, turiștii sunt însoțiți de Ocsi, un speolog al Centrului Regional de Supraveghere Ecologica Munții Apuseni, administratorul peșterii. Un personaj pitoresc, care a renunțat definitiv la viața citadina și s-a dedicat traiului auster de la munte.

Unguru Mare

Peștera Unguru Mare din Șuncuiuș este situata la poalele Munților Padurea Craiului, la 250 de metri în aval de confluența Vaii Mișidului cu Crișul Repede, în peretele stâng al defileului. Portalul e impunator, lat de 32 de metri și înalt de 22 de metri. Galeria inferioara are o lungime de 146 m, lațimea variind între 15 și 25 m. Peștera, în lungime totala de 554 m, se termina cu galeria superioara, lunga de 150 m, închisa cu o sala prabușita.

Sorin Sotoc [Hunedoreanul]