Hoții de carduri planuiesc o conferința internaționala

Apropo.ro / 14.05.2002, 08:18
Hoții de carduri planuiesc o conferința internaționala
"Carderii" planuiesc sa se întruneasca într-o conferința internaționala. Cel puțin așa spun specialiștii americani care au monitorizat câteva forumuri de discuții online pe care le frecventeaza hackerii specializați în furtul de numere de carți de credit

„Carderii” planuiesc sa se întruneasca într-o conferința internaționala. Cel puțin așa spun specialiștii americani care au monitorizat câteva forumuri de discuții online pe care le frecventeaza hackerii specializați în furtul de numere de carți de credit („carderii”), conform New York Times.

Unde ar urma sa se desfașoare conferința celor care vor sa fure și mai mult? La Odessa, în Ucraina, patria celor mai versați și înversunați hackeri, pe 31 mai.

Furtul numerelor carților de credit a devenit un sport foarte practicat de adolescenții din țarile fostei Uniuni Sovietice sau din cele est-europene.

Zeci de mii de numere de carți de credit sunt oferite spre vânzare în fiecare saptamâna pe Internet în așa-numitele „ciber-bazare” a caror activitate este de cele mai multe ori operata de catre persoane din fosta Uniune Sovietica.

Mai mult, comerțul cu numere de carți de credit formeaza un gen de piața bursiera, bineînțeles ilegala. Prețurile scad și cresc în funcție de cerere și oferta.

Hackerii din Ucraina și Rusia au devenit actori principali pe aceasta piața neagra care provoaca sistemului financiar mondial pierderi de peste un miliard de dolari anual.

Piața neagra a cardurilor fluctueaza zilnic dar de cele mai multe ori prețul numelor furate scade pentru ca oferta este foarte bogata.

„Pare ca oferta de numere de carți de credit nu se sfârșește niciodata”, spune un specialist în monitorizarea pe Internet a acestei piețe negre.

În ultimele zile, prețul unui singur numar de carte de credit poate varia între 40 de cenți și cinci dolari în funcție de câte informații trebuie sa furnizeze posesorul ilegal a numarului unui astfel de card atunci când îl utilizeaza pentru cumparaturi.

De obicei însa, numerele de carți de credit sunt oferite „en-gros” pentru sume care pornesc de la 100-250 de dolari și se opresc înainte de 1.000 de dolari în cazul unui cumparator care vrea 5.000 de bucați.

Interesant este ca acești „carderi” respecta chiar o anumita etica profesionala. Vânzatorul garanteaza ca numerele oferite sunt valide. Pirații informatici obțin aceste numere de carți de plata, spargând sistemele magazinelor online.

Experți în securitatea datelor spun ca persoanele care cumpara numere de carți de credit provin din toata lumea dar cei mai mulți sunt tot cetațeni ai fostelor republici sovietice, est-europeni sau asiatici (aici Malaezia se detașeaza de restul țarilor).

Cumparatorii utilizeaza proaspetele achiziții pentru comiterea a diverse ilegalitați, de la cumpararea de produse online cu bani furați de pe card-uri, pâna la extragerea directa de numerar din conturile cardurilor în cauza.

Costul real al acestui gen de ilegalitate este foarte greu de calculat, spun finanțiștii, deși majoritatea sunt de acord ca pierderile reprezinta o parte importanta din totalul industriei carților de credit.

Un recent studiu întocmit de Celent Communications, companie de cercetare a pieței, arata ca plațile prin carduri a caror numere au fost furate vor cauza distribuitorilor online pierderi de peste un miliard de dolari anual, cifra nu foarte mare daca ținem cont ca numai Visa proceseaza anual tranzacții de 900 de miliarde de dolari.

Pentru afacerile individuale, pierderile sunt însa importante. În ianuarie 2000, un escroc rus a comandat magazinului online CD Universe muzica în valoare de 100.000 de dolari pe care urma sa-i plateasca cu carduri ale caror numere fusesera furate din baza de date a aceluiași site.

Astfel de fraude pot duce chiar la falimentul unor companii mai mici. Acesta este și cazul start-up-ului Flooz.com care, dupa ce a vândut certificate pentru cumparaturi online unor „carderi” din Rusia și Filipine, nu și-a mai putut recupera banii și a intrat în faliment.

Iuliana Butuc-Cerchez