Horia Vârlan – recomandări pentru un meniu de post! Iată cea mai bună reţetă!
– Aţi lansat de curând o nouă carte de reţete. Cum a fost primită de către public şi ce reţete predomină cel mai mult în ediţia updatată?
Cartea nu este chiar nouă, ci este o reeditare într-o formă revăzută a cărţii “Bucatele Noastre, carte cu preparate mai mult sau mai puţin româneşti”. Este, de fapt, rezultatul cerinţei cititorilor, care s-au bucurat să ştie că am decis să mai tipărim încă un număr consistent de exemplare.
– Cum se mănâncă cu stil?
Stilul depinde de persoană. Unora le plac mâncărurile sofisticate care au gramaje reduse, genul numit “Gourmet”, altora le plac preparatele săţioase, genul boieresc de demult, cunoscut şi sub denumirea “Gourmand”. Parerea mea este, totuşi, că a mânca cu stil este a mânca “Gourmet”, deoarece “Ce este bun nu este mult”.
– Ce nu vă lipseşte niciodată din bucătărie?
Mie nu-mi lipseşte dragostea faţă de ingrediente şi de minunăţiile în care acestea se metamorfozează.
– Dar din frigider?
În frigiderul meu vei găsi, mai mereu, fructe şi legume, lapte şi iaurt, dar şi mâncare gătită sau brânză telemea.
– Care e cea mai grea reţetă pe care aţi făcut-o vreodată?
Cele mai grele preparate mi se par torturile cu mai multe etaje. Acestea nu sunt specialitatea mea, dar iubesc complexitatea lor. Sunt, câteodată, peste 20 de semipreparate care trebuie pregătite pentru a putea asambla un tort, iar acest lucru îmi place la nebunie. În arta culinară doar terinele reci pot să ajungă aproape, din punct de vedere al complexităţii.
– Care este mâncarea dumneavoastră preferată?
Eu sunt banal. Mie îmi place să mănânc sarmale în foi de varză acră şi mămăligă cu brânză şi smântână.
– Ce anume gătiţi cel mai des?
Dacă mă întrebi ce anume gătesc acasă, pentru familia mea, atunci să ştii că cel mai des pregătesc preparate din peşte şi creveţi sau salate. În continuare ar urma mâncărurile mediteraneene, în special libaneze şi geceşti, dar şi preparate la grătar ori cuptor.
Foto: Prima TV
– Staţi şi acasă în bucătărie sau e suficient să o faceţi la serviciu?
Eu nu stau prea mult în bucătărie când gătesc acasă, fiindu-mi suficientă o oră, o oră şi jumătate ca să pregatesc trei, patru sau cinci feluri diferite, aşa că gătitul nu este o corvoadă. La serviciu este serviciu şi basta.
– Găteşte şi soţia dumneavoastră? La ce anume vă face concurenţă în bucătărie?
Soţia mea găteşte destul de des, dar trebuie să aibă simultan, timp şi chef. Cam greu coincid cele două de mai sus!
– Cine face cel mai bun cozonac? Dumneavoastră sau soţia?
Nu ai înţeles până acum că eu sunt bucătarul familiei? Ha, ha, ha! În primii ani ai căsniciei nu făceam mai nimic acasă, dar în ultima vreme mi-am găsit locul, la coada plutonului şi, ca să revin la întrebare, deoarece sunt singurul care face cozonaci, în mod automat ai mei sunt şi cei mai buni!!!
– Aţi revenit la “Cireaşa de pe tort”. Cum vi se pare acum emisiunea? Ce s-a îmbunătăţit şi ce vedete aţi vrea să mai vedeţi la cratiţă?
Este una din cele mai iubite emisiuni TV şi nu voi încerca să fiu modest, deoarece va suna fals. Cred că echipa “Cireşei de pe tort” aduce în fiecare sezon câte ceva nou, în afara multor vedete ce nu au apucat încă să ne treacă pragul. Eu mi-aş dori să văd şi persoane cu mai multă greutate gătind în cadrul emisiunii, dar…toate la vremea lor!
– Care vi s-a părut cel mai talentat concurent de până acum?
Am obiceiul de a nu nominaliza pentru a nu-i omite pe ceilalţi aproape la fel de buni, dar în ultimul sezon mi-au plăcut Tili Niculae şi Sorana Darclee Mohamad.
– Dar cea mai… neprofesionistă vedetă în bucătărie?
Eheeei! Din păcate, lista ar fi cam lungă, dar nu voi nominaliza pe niciuna din vedete, sperând că lucrurile se vor mai schimba în bine.
– Cum arată un meniu sănătos?
60% legume şi fructe, 25% carbohidraţi şi 15% proteine animale.
– Dar o cină târzie? Ce ar trebui să conţină?
O cină târzie nu ar trebui să conţină mai mult de un ceai îndulcit cu miere şi un biscuit.
– Aţi ţinut vreodată diete? Credeţi în astfel de regimuri de slăbit?
Dietele sunt obligatorii pentru cei care au tendinţe de îngrăşare. Din păcate în familia mea sunt antecedente de acest gen, atât mama, cât şi sora mea au acest fel de necazuri, pe care le-am moştenit şi eu. Mă străduiesc din răsputeri, prin gimnastică şi reţinere de la glucide, alcool şi carbohidraţi, să îmi menţin colesterolul şi glicemia în limite normale, dar nu pot face acelaşi lucru şi cu kilogramele. Spun aceste lucruri pentru că mulţi se întreabă cum de nu sunt slab atâta timp cât vorbesc mereu despre alimentaţia sănătoasă.
– Am intrat în postul Paştelui! Ce ar trebui să mănânce acum românii? Ne puteţi face un meniu de post, vă rog?
Românii pot mânca ce vor, dar creştinii ortodocşi ştiu că trebuie să renunţe la toate alimentele de origine animală, cu excepţia celor două zile cu dezlegare la peşte. Un meniu de post ar putea consta în:
Dimineaţa: Un fruct. Un bol de cereale cu lapte de soia şi o felie de pâine cu miere.
Prânz: O ciorbiţă de fasole sau supă cremă de legume. Un ghiveci călugăresc cu felii de brânză Tofu prăjite. Un bol de salată de portocale cu miere.
Seara: O salată de legume cu caracatiţă sau creveţi şi un ceai îndulcit cu miere.
– Dar cea mai bună reţetă de post care este în opinia dumneavoastră de specialist?
O bună reţetă de post ar putea fi următoarea:
Gãluşte de orez în foi de ştevie
Foto: Publimedia – Shutterstock
Ingrediente pentru 4 persoane:
– 20-25 foi de ştevie tânără
– Un pahar de orez cu bob rotund
– O legătură de ceapă verde, curăţată şi spălată
– Un morcov curăţat
– 3 linguri de ulei de floarea soarelui
– 4-5 linguri de roşii cuburi în bulion
– O lingură de mărar tocat
– O lingură de pătrujel tocat
– 2 linguri de pesmet de casă
– 3 pahare de borş
– ½ linguriţă de piper negru măcinat
– O linguriţă de sare
Mod de preparare:
1. Spălaţi foile de ştevie sub jet de apă fierbinte, apoi rupeţi-le codiţele. Tocaţi mărunt ceapa şi morcovul sau răzuiţi-le pe răzătoarea cu ochiuri mari.
2. Încingeţi 2 linguri cu ulei într-o cratiţă şi căliţi uşor legumele, apoi adăugaţi orezul, continuând până începe să pocnească. Adăugaţi 2 linguri de roşii tocate, sarea şi o cană de apă caldă, continuând până orezul a încorporat toată apa. Lăsaţi compoziţia să se răcească uşor şi adăugaţi piperul şi verdeaţa tocată, apoi pesmetul, omogenizând bine compoziţia.
3. Încingeţi cuptorul pana la temperatura de 180°C. Aşezaţi câte puţină compoziţie pe fiecare foaie de ştevie şi apoi rulati-le ca pe sarmalele obişnuite. Aşezaţi găluştele într-un vas de Jena sau într-o tăviţă, amestecaţi uleiul cu roşiile cuburi şi borşul, apoi turnaţi compozitia obţinută peste găluşte. Acoperiţi vasul cu folie de aluminiu şi introduceţi-l în cuptor pentru 25-30 de minute.
4. După ce găluştele sunt fierte serviţi-le cu ardei iute.
Dana Popa