High-tech: se poate și mai rau?

De departe, anul 2001 poate concura pentru poziția de cel mai bulversant an al industriei high-tech, un an dominat de caderi spectaculoase la bursa, scaderi ale vânzarilor și concedieri masive. Pe de alta parte însa, analiștii vorbesc despre ultimele 12-18 luni ca despre o perioada în care lumea high-tech a revenit cu picioarele pe pamânt, s-a maturizat, a învațat enorm.

Dar, deși unii s-au încumetat sa-și spuna parerile înca de anul trecut, abia acum, la început de 2002, este vremea concluziilor.Prezentam câteva dintre comentariile aparute pe silicon.com.

În anul 2001, am vazut de toate, iar anul începuse chiar sub semnul optimismului! Balonul dot-com își regla realistic presiunea, bursa se liniștise, previziunile aratau ca rata anuala de creștere va ramâne constanta, iar indicatorii financiari se vor cantona în zona pozitiva.

Oamenii credeau ca tehnologia – și nu numai tehnologia informaționala – poate în continuare sa revoluționeze. Ce pacat, atunci, ca 2001 a fost caracterizat de mai multe minime decât maxime, ca majoritatea articolelor care au avut ca subiect tehnologia, e-business-ul sau telecomunicațiile au fost imaginea conceptului „înregistreaza-profit-sau-intra-în-faliment”.

Peste toate acestea, ca și cum mai era nevoie, au venit atacurile teroriste de pe 11 septembrie, din Statele Unite. Si, chiar daca pe moment nu am realizat implicațiile evenimentelor, nici unul dintre noi nu va scapa neatins – într-un fel sau altul – de efectele dezastrului.

Pe piața software, analiștii sunt de parere gigantul Microsoft a depașit poate cel mai important an din istoria sa. Am vazut un oarecare armistițiu în disputele anti-trust cu Departamentul de Justiție al Statelor Unite dar și al majoritații celorlalte batalii prin salile tribunalelor, lansarea lui Windows XP și serviciile de Internet .NET funcționale.

În particular, software-ul deschis și sistemul de operare Linux au avut poate de câștigat de pe urma problemelor Microsoft, însa anul 2001 a fost dificil și pentru ele.

„Parintele” Linux, Linus Torvald, și-a pastrat optimismul, însa distribuitori precum Red Hat sau Caldera au ezitat înainte de a ieși în lumina reflectoarelor.

Si celelalte sectoare au dus o lupta continua anul trecut – cei care au avut probleme sunt prea mulți pentru spațiul nostru limitat – iar lista include firme din afaceri B2B – precum Ariba, Commerce One, i2 și alții – dar și reprezentanți ai lumii telefoniei mobile și comunicațiilor broadband.

Lumea terminalelor mobile a fost unul dintre succesele anilor ’90 însa acum accentul este pus pe Internetul mobil – ce i-a trimis, potrivit analistului Ben King de la silicon.com, pe unii concurenți direct acasa.

„Producatorii de terminale, furnizorii de software pentru mobile și operatorii de rețele – fara excepții – au promis mai mult decât au putut sa faca, considera King. Acum, ei știu cel puțin ca o condiție obligatorie a succesului unor tehnologii precum 3G, GPRS și altele este colaborarea cu furnizorii de aplicații. Nu putem decât sa speram ca pentru o parte dintre cei care au platit licențe 3G nu este prea târziu”.

Pe piața broadband, aspectul pozitiv este ca lucrurile au avansat, chiar daca la viteza unui melc. „Partea negativa este însa ca acest lucru a afectat producatorii de echipamente. În timp ce ariile precum B2B, securitate și dot-com se maturizeaza, > Alcatel, Ericsson, Cisco, Lucent, Nortel și Motorola au avut un an dezastruos”, arata Heather McLean, de la la același silicon.com.

Post-11 Septembrie, post-balonul dot-com, puține sectoare care s-au menținut constante în 2001. Toate s-au maturizat mai mult sau mai puțin și acest lucru nu este rau. Poate înseamna un 2002 mai bun, mai responsabil și, de ce nu, mai distractiv.

Recesiunea nu se încheie pâna nu ia sfârșit Industria europeana a tehnologiei informaționale va avea o sarcina foarte dificila în recuperea pierderilor din anul 2001, chiar în condițiile semnelor de redresare economica ce vin dinspre diverse zari. Oricum, majoritatea analiștilor sunt de parere ca situația nu poate decât sa mearga spre bine.

Optimismul este susținut de un numar de anunțuri facute în ultimele saptamâni de destul de mulți actori importanți ai sectorului high-tech din Statele Unite. Astfel, anul 2002 a început cu acțiuni care își recapata suflul pe majoritatea piețelor financiare iar jucatorii importanți anunța ca se așteapta sa reduca masiv pierderile sau chiar sa înregistreze profit.

Subiect al atenției generale dupa anunțul Hewlett-Packard din septembrie anul trecut, Compaq a surprins pe toata lumea, anunțând ca va depași previziunile analiștilor și va putea raporta profit pentru ultimul trimestru 2001.

Mai mult, șeful Cisco, John Chambers, a continuat lista veștilor bune, anunțând ca firma lui a înregistrat în ultimul trimestru 2001 o creștere „dramatica” a cotei de piața – deși a evitat sa spuna cât de aproape este compania de a recâștiga procentele pierdute anul trecut din piața Statelor Unite.

La rândul sau, Oracle, unul dintre cei mai mari producatori de software din lume, continua sa-și susțina afirmațiile facute în preajma Craciunului, cum ca este optimist atunci când vine vorba de evoluția din 2002. În decembrie, Jeff Henley, directorul financiar al Oracle, declara oentru CNN: „Credem ca ceea ce a fost mai rau a trecut iar lucrurile vor începe sa arate din ce în ce mai bine”.

Pe Batrânul Continent, gigantul industriei software SAP a preluat ștafeta, anunțând ca va depași previziunile la încasari pe ultimul trimestru 2001. De altfel, International Data Corporation arata într-unul dintre studiile sale – în noiembrie anul trecut ca industria de software va fi printre primele sectoare IT care vor trece peste șocul 11 septembrie.

Potrivit silicon.com, analiștii bancii de investiții Credit Suisse First Boston, aratau la rândul lor ca aproximativ noua din zece companii din sectorul high-tech vor egala sau depași previziunile financiare în primul trimestru al anului 2002.

Kevin Gardiner, equity strategist la CSFB, considera ca recesiunea pare sa se fi încheiat pe piața din Statele Unite, însa Europa – ca întotdeauna – este un pic mai lenta.

„În Europa, unele capitole ale tehnologiei par mai sigure decât altele. Supra-estimarea entuziasta a lansarii de rețele de telecomunicații – aflata în plina desfașurare în momentul apariției crizei – afecteaza înca aceasta industrie.

Industria de software însa, ca și cea de semiconductori poate începe sa se simta un pic mai relaxata”, spune Gardiner. De asemenea, potrivit lui Gardiner, daca cineva dorește sa caute semnele unei relansari în Europa trebuie sa dea dovada de prudența și sa nu generalizeze.

Alți analiști declara însa ca din alte puncte de vedere, situația pare sa fie în continuare destul de neclara. David Rippon, președintele asociației de manageri din IT Elite considera ca nu a vazut pe nici unul dintre membri slabind baierile pungii.

„Nu exista semne de relaxare în bugetele alocate de companii pentru IT, declara Rippon. Dintre toți managerii responsabili de IT cu care am discutat, nici unul dintre ei nu s-a hotarât sa cheltuiasca mai mult”.

Si totuși (mai) exista povești de succes

Foarte mulți își vor aduce aminte de 2001 ca despre anul în care companii precum Beenz și WebVan au dat faliment. Nu trebuie însa uitate succesele FriendsReunited.com, Tesco.com și altele…

Anul trecut a fost primul an în care comunitatea dot-com l-a petrecut în afara balonului de sapun. Unii au injectat realism în planurile lor de afaceri, alții au înregistrat chiar profituri. Codașii însa, au reușit sa repete greșelile din 2000.

Astfel, „alimentara online” WebVan a declarat falimentul în iulie și se constituie în poate cel mai relevant exemplu de „sindrom dot-com 2000”.

Atunci când firma a ieșit prima oara la bursa, acțiunile sale au urcat vertiginos pâna la 25 de dolari pe titlu iar valoarea de piața la peste 8 miliarde de dolari (fara a fi surprinși, majoritatea analiștilor au fost chiar ușor dezamagiți ca aceasta nu a fost mai ridicata). Aceste lucruri, în condițiile în care WebVan nu vânduse în cei trei ani anteriori produse de mai mult de 2,5 milioane de dolari.

În momentul falimentului însa, acțiunile firmei mai valorau numai 6 cenți pe titlu, iar încasarile estimate, de 500 de milioane de dolari, doar un vis frumos.

„WebVan a suferit mai mult de pe lipsa unui plan de afaceri bine pus la punct iar vinovate nu sunt numai condițiile pieței, spune Joe Bernstein, de la silicon.com. Așa cum se vede în cazul lui Tesco.com, online au viitor”.

Daca cei de la WebVan au fost nerealiști, cei de la Beenz.com au venit pur și simplu cu o idee proasta. Deși se repezeau sa corecteze pe oricine îi considera echivalentul online al programului de fidelitate Air Miles al companiilor aeriene, managerii Beenz nu au încercat niciodata sa convinga oamenii ca este nevoie de o noua moneda pe web.

„Clienții online nu doresc o noua forma de barter. Ei doresc doar sa-și poata cheltui liniștiți și în siguranța dolarii, lirele sterline și euro”, spune Bernstein.

Printre alte adrese pe care nu vom mai avea de ce sa le accesam în 2002 se numara Sportal, bloomingdales.com și uploaded.com dar evoluția nu se compara nici pe departe cu „carnagiul” din 2000. Astfel, în iulie 2001, numarul dot-com-urilor care au dat faliment s-a redus la 30, comparativ cu de cel puțin doua-trei ori pe atât în anul precedent.

Iata însa și câștigatori: eBay, Google, Priceline și Staples. Aceste nume, foarte aproape de Amazon.com, Tesco.com și Lastminute.com vor intra probabil pe profit în 2002.

Tesco.com este considerata povestea de succes online în Marea Britanie, iar în ciuda pierderilor de aproximativ 3 milioane de lire sterline pe care le-a înregistrat în 2001, povestea este adevarata. Încasarile anunțate de Tesco pentru primele noua luni 2001 sunt în creștere cu 77% fața de perioada precedenta, iar potențialul este uriaș, 95% dintre posibilii clienți nefiind înca online.

În mod deosebit, exemplul Tesco dovedește ca mouse-ul nu ucide caramida, iar clienții care cumpara atât prin computer cât și prin clasica plimbare la magazinul din colț cheltuiesc anual cu aproximativ 20% mai mult decât clientul tradițional. Pe scurt, se pare ca Tesco a înlaturat una dintre cele mai mari temeri ale companiilor din vechea economia: teama de canibalizare.

Operatorii trebuie sa-și deschida mintea

Daca noua etapa în evoluția telefoniei mobile se dorește a fi un succes, operatorii trebuie sa-și schimbe percepția asupra modului în care fac afaceri, sa-și deschida mintea – și rețelele – catre noi idei și noi parteneri – producatorii de aplicații.

Aceasta este concluzia analistului Ben King, de la silicon.com, care declara în plus ca „avem mai multe șanse sa îl vedem pe Bill Gates abandonând Microsoft și începând o noua afacere ca producator de mobila decât sa utilizam, înainte de 2004, un telefon dual 3G”.

Poate ca aceasta parere pare dura, însa, daca ținem seama numai de evoluția acestui sector anul trecut, este perfect adevarata.

Anul 2001 a fost o adevarata Odisee pentru industria producatorilor de telefoane mobile. „Producatorii au „vândut” o groaza de termene imposibile și au petrecut întregul an neatingâdu-le cu consecvența”, spune King.

În iarna anului 2000, NTT DoCoMo susținea ca va începe sa vânda telefoane 3G în luna mai 2001. Mai mult, filiala British Telecom, Manx Telecom, credea ca va transmite live cursele de viteza la motociclete catre terminalele mobile, iar Spania anunța ca toți operatorii sai licențiați 3G vor acoperi toate orașele țarii în luna august.

„Aceste lucruri iau timp, spune King. W-CDMA (tehnologia aflata în spatele majoritații încercarilor 3G de pâna acum) este diabolic de complexa și vor mai trece câțiva ani pâna va fi implementata. Telefoanele nu sunt gata, consumatorii nu sunt gata iar operatorii nu au înca idee cum vor vinde și mai ales cum vor scoate banii din rețele”.

Totuși, în ciuda succesiunii de titluri cataclismice și vânzari în scadere accelerata, anul trecut a înregistrat un progres continuu pe toate aceste fronturi. „Serviciile SMS și chiar cele WAP au crescut în sofisticare și popularitate iar consumatorii sunt din ce în mai atașați de ele”, spune King.

Cum au ajuns lucrurile atât de hard?

Echipamentele și soluțiile de stocare nu au fixat pâna acum pasul competiției în industria high-tech. Pâna în aceasta clipa, e-businessul a schimbat complet perspectiva și, odata cu ea, s-a schimbat și mentalitatea.

Ultimele 12 luni au fost cel puțin nefavorabile pentru aproape tipurile de afaceri high-tech. Acest lucru se știe. Diferita era considerata însa situația furnizorilor de soluții de stocare – ce poate fi mai important decât nevoia de a salva informațiile? Putea fi aceasta nișa inatacabila de recesiune?

Poate cel mai reprezentativ exemplu ca nici un sector nu poate ramâne neafectat este compania EMC. Un imperiu care nu a cazut, însa a fost puternic zguduit – aceasta este povestea storage a anului trecut.

Problemele gigantului EMC au început atunci când rivalul IBM a lansat ofensiva. Putea fi puternicul EMC – cu contracte de miliarde de dolari în derulare cu cele mai importante burse ale lumii – atât de vulnerabil precum declara IBM?

IBM a atacat cu – inspirat denumita – linie de produse Shark, care a început sa preia treptat din încasarile și cota de piața EMC, imagine reprezentativa a faptului ca tehnologia EMC nu mai era cea mai noua și nici macar cea mai puternica.

Capacul a fost pus în toamna, de anunțul referitor la fuziunea dintre Hewlett-Packard și Compaq, care a afectat, pe lânga mulți alții și pe … EMC. Cu un an în urma, EMC parea imposibil de zdruncinat însa vara lui 2001 a schimbat lucrurile. Compania a anunțat scaderi substanțiale ale rezultatelor precum și concedierea a mii de angajați, pentru prima oara în istoria sa.

Pe de alta parte, pentru 2002 cerul pare sa se însenineze la orizont, chiar daca majoritatea jucatorilor – EMC, IBM, HP/Compaq, Dell au mai pierdut din greutate. Din fericire, nevoia de spațiu nu va disparea.

2001, Anul Virusului. Si tu, 2002 …?

Virus. Cuvânt reprezentativ al anului 2001. SirCam a devenit cel mai rapace virus din – deocamdata – scurta istorie a computerului, surclasând pe BadTrans, Code Red și Nimda. Virus. La acest cuvânt se mai adauga unul: troian. Sa fie alaturarea celor doua semnalul unui 2002 mai rau decât 2001?

Producatorii de programe anti-virus au început deja sa atenționeze ca este foarte posibil ca anul trecut sa nu fi vazut ecât începutul ofensivei electronice împotriva serverelor, site-urilor și PC-urilor din toata lumea. Si, probabil, tot companiile vor avea cel mai mult de suferit de pe urma acestui atac.

În 2001, devastarea a fost cauzata de Magistr, Funlove, Goner și Hybris dar SirCam a fost campionul. Numai MessageLabs, una dintre firmele furnizoare de soluții anti-virus, a anunțat ca în 2001, au aparut de 10 ori mai mulți viruși decât în anul anterior – un virus la fiecare 370 de mesaje e-mail, comparativ cu un virus la 700 de mesaje în 2000.

„Situația va continua sa degenereze în 2002 – daca membrii comunitații utilizatorilor finali nu preia controlul asupra situației,” arata analiștii silicon.com.

Pe de alta parte, marii producatori de software au și ei partea lor de vina. Astfel, Microsoft însuși a primit foarte multe critici pentru ca nu a reușit – și nu o data – sa lanseze pe piața programe sigure. „Mai mult, nu s-a grabit sa acopere breșele gasite de hackeri în software, arata silicon.com. Chiar și Windows XP, presupus a fi cel mai sigur produs lansat vreodata de gigantul din Seattle, are în codul sursa scapari foarte mari”.

Analiștii considera ca pe ansamblu, industria a lansat nenumarate chemari la lupta împotriva virușilor – dar nimic, sau aproape nimic nu s-a întâmplat.

De aceea, în ultima instanța, cade tot în sarcina noastra, a utilizatorilor finali, sa acționam.

Daca trebuie sa ne confruntam și în acest an cu aceste atacuri – și acest lucru se va întâmpla cu siguranța, daca vrem sa scapam de viruși, viermi, troieni și alți asemenea nu putem face altceva decât sa ne asiguram ca software-ul antivirus este ultima versiune. Si acest lucru trebuie facut saptamânal, daca nu zilnic.

În cazul lui SirCam, „succesul” a fost asigurat de faptul ca a pastrat discreția. „Nu a provocat un uragan de mesaje e-mail infectate și nu avea un cod ușor de identificat de programele anti-virus. De aceea, s-a raspândit încet dar constant iar majoritatea oamenilor habar nu aveau ca au computerele infectate”, spune Sal Viveros, de la McAfee ASAP.

În plus, cele mai importante concluzii sunt ca – și prin prisma anului trecut – amenințarea virușilor este în creștere iar mesajele infectate nu „mor” pur și simplu ci ramân un pericol potențial.

De mâine, în pantaloni scurți!

Furnizorii de echipamente de telecomunicații și de rețea au avut de suferit cel mai mult în 2001. Acest lucru, deoarece ca și echipamentele pe care ei le produc, sectorul de activitate face legatura între celelalte „bucați” din acest puzzle imens denumit noua economie.

Imaginați-va ca șeful dumneavoastra trimite tuturor angajaților un memo care spune: „În aceasta vara, toata lumea va veni la serviciu în pantaloni scurți – facem economie la factura de aer-condiționat!”. V-ați putea gândi ca exista o mica lipsa de bani în firma. Daca aceasta firma este însa una dintre cele mai mari din lume?

Ei bine, în 2001 acest lucru s-a întâmplat și acel memo – mai puțin partea cu factura – a fost trimis angajaților de John Chambers, CEO la gigantul Cisco. În mod cert, aceasta situație este destul de greu de asociat cu o firma a carei capitalizare o egala în 2000 pe cea a lui Microsoft sau General Electric. Dar, acest lucru se întâmpla în 2000.

Anul trecut a fost unul greu pentru sectorul telco ( telecomunicații) și pentru producatorii de asemenea echipamente. Astfel, cine a privit la cele mai mari firme din acest sector – mai sus-menționatul Cisco și Nortel – a vazut, în loc de înghesuiala la cumpararea de echipamente, reduceri masive de preț pentru lichidarea stocurilor. Dintre cele doua însa, lovitura cea mai grea a suferit-o Nortel.

Astfel, în 2001 compania canadiana Nortel a concediat aproximativ 50.000 de angajați, existând la un moment dat îngrijorarea ca atunci când situația se va ameliora nu vor exista destui oameni care sa munceasca în firma. Vânzarile Nortel au scazut vertiginos deoarece majoritatea clienților sai sunt din sectorul telco și al ISP, în timp ce pentru Cisco baza de clienți este constituita mai ales din corporații.

La rândul sau, Cisco a facut și ea concedieri, nu însa așa de masive („doar” 8.500 de oameni). În plus, pentru prima oara în ultimii opt ani (din 1993, Cisco a cumparat aproximativ 20 de companii, rivale sau partenere) gigantul lui Chambers a vândut una dintre achizițiile sale, Monterey Networks.

Daca aceasta a fost involuția primelor doua companii din top, imaginați-va starea în care se afla numeroșii alți producatori – lucru observabil pierderile înregistrate de jucatori precum Alcatel, Ericsson, Lucent și Motorola.

„Pentru foarte mulți dintre aceștia, sa scape de pierderi înseamna pur și simplu un nou început”, considera Heather McLean, de la silicon.com.

Ziarul Financiar