Hepatita B este o inflamare a ficatului, ce se datoreaza unui virus. Poate fi transmisa prin sange, sperma, lapte matern, saliva, raporturi sexuale, contaminarea bebelușului la naștere, materiale medicale nesterilizate.
Anturajul bolnavului trebuie sa evite schimbarea de obiecte care intra în contact cu sangele acestuia (periuțe de dinți, aparate de ras, foarfece pentru unghii, materiale de epilat etc). Infectarea cu virusul hepatitei B are o perioada de incubație lenta, cuprinsa între doua și șase luni.
Ca și în cazul hepatitei A, faza acuta a maladiei este asimptomatica.
Printre semnele de manifestare a bolii se numara: anorexia, durerea de ficat, starea de voma și îngalbenirea pielii. Infecția cu virusul hepatitei B tinde sa se cronicizeze în 10 % din cazuri și sa evolueze spre ciroza sau cancer.
Pentru a preîntampina situațiile grave, se fac vaccinuri, care asigura o imunitate durabila. În hepatita cronica activa, tratamentul se bazeaza pe injectarea de interferon.
Fitoterapia În bolile metabolice si de nutritie
Dieta echilibrata, predominant vegetariana, este de mare importanța în bolile de nutriție. Distrofiile tireopate, însoțite de obezitate, se caracterizeaza biochimic printr-o deficiența importanta de iod.
Sunt numeroase fructele și legumele care conțin iod și sunt recomandate în astfel de cazuri: tomatele, usturoiul, ceapa, țelina, patrunjelul, patlagele vinete, ciuperci, pere, capșune și anumite specii de alge.
În combaterea obezitații se recomanda asigurarea unui tranzit intestinal normal, care se poate realiza nu numai prin ceaiuri medicinale, ulei de parafina, ulei de ricin și alte substanțe laxativ-purgative, ci și printr-o alimentație din care sa nu lipseasca painea integrala, prunele uscate și înmuiate în apa timp de 6-8 ore, semințele bogate în mucilagii, în special de in (Linum usitatissimum) sau de gutui (Cydonia oblonga), și toate speciile de nalba (Malva).
Se recomanda consumul de alimente false
În comerț, exista o serie de alimente sarace în calorii, care umplu stomacul și dau senzația de sațietate.
Cum în tratamentul obezitații, indiferent de cauza care a generat-o, se recomanda un regim alimentar hipocaloric, un astfel de regim se poate realiza, cel mai bine, printr-o alimentație vegetariana.
Din acest motiv, este utila prezentarea conținutului caloric al unor legume și fructe, exprimat la 100 g parte comestibila: andive 13 kcal; ardei gras 22 kcal; fasole verde (pastai) 31 kcal; ridichi de luna 12 k cal; ridichi negre 15 kcal; varza alba 29 kcal; varza roșie 21 kcal; mere 50 kcal; pere 55 kcal; cireșe 57 kcal; piersici 42 kcal; prune 58 kcal; capșune 36 kcal; afine 60 kcal; ciuperci 26 kcal; linte 35 kcal; pepeni verzi 12 kcal; pepeni galbeni 21 kcal; zmeura și mure 40-48 kcal; struguri 70 kcal; banane 66 kcal; portocale 39 kcal; lamai 18 kcal; nuci, alune, arahide 90 kcal.
Carnea slaba (gratar sau rasol) și peștele alb pot fi consumate în cantitați moderate, astfel încat aportul caloric zilnic sa nu depașeasca cifra de 1500. Se vor reduce hidrocarbonatele (dulciuri, paine și produse de patiserie, cartofi, griș, orez, unele fructe).
Regimul diabeticilor trebuie individualizat
În pancreatite și în diabetul zaharat, regimul este similar cu cel prezentat pentru tratamentul obezitații.
În regimul diabeticilor, daca bolnavii nu sunt obezi, intra în cantitați reduse și hidrați de carbon. Regimul trebuie, însa, individualizat, iar pentru stabilirea lui trebuie facute analize minuțioase, repetate, preferabil prin spitalizare, timp de cel puțin cateva saptamani.