Hai integrare!
Vazând ca gluma cu suspendarea negocierilor se îngroașa, eminența cenușie „Hrebenciuc de PSD” a venit cu o idee stralucita. Facem câteva echipe de parlamentari (31 de parlamentari, care vor face cu schimbul, parerea lui Hrebe) și mergem în deplasare, pe terenul lor, la Parlamentul de la Bruxelles, unde vom face pressing om la om și lobby pentru refacerea imaginii României. Îi pacalim noi și de data asta, doar ne pricepem la mingicareala și pase de-a latul terenului cu declarații umflate.
Propunerea lui Hrebenciuc a fost adoptata luni in Parlamentul Romaniei, in ciuda opoziției vehemente a celor trei membri PD care participau la ședința . Parca și vad reacția PSD-iștilor la argumentele contra. „O inițiativa ridicola, spui, domnule Radu Berceanu? N-o sa ne bage nimeni in seama acolo, pe holuri, la cafea? Ia dați va rog sonorul mai incet la microfonul domnului Berceanu, acolo in spate, ca se consuma curent mult cu amplificarea și suntem in tranziție. Așa e mai bine, multumesc.”
Eu cred ca ideea cu lobby-ul ar fi excelenta, cu condiția ca:
– Parlamentarii români sa aiba acces la ședințele cu pricina, ceea ce nu este permis oricui și în orice condiții.
– Parlamentarii români sa nu cheltuiasca sume exorbitante cu transportul, cazarea (minim 150 de euro pe noapte de persoana), diurna (50 de euro pe zi), adica cel puțin 7.000 de euro de fiecare parlamentar anual, dupa estimarea lui Radu Berceanu, vicepreședintele Camerei Deputaților.
– Toți parlamentarii deplasați la Bruxelles sa cunoasca macar o limba straina, ceea ce, evidemment, nu este cazul, n’est ce pas, mister-monsieur Cozmanca?
– Lobby-ul sa se faca dupa reguli bine stabilite și reglementate prin lege, de catre firme specializate, ca în orice țara civilizata, și nu dupa regula acostarii pe holuri a demnitarilor europeni, la limita legii și a bunului simț.
Parca îl și vad pe Dolanescu la aceeași masa cu Verheugen, cerând cuvântul ca sa întrebe, direct si concis, daca prajiturelele alea cu frișca chiar s-au terminat. „De tot, de tot? Hai domnu Guntar, faceți ceva, nu ziceați ca suntem parteneri pe drumul spre integrare? Eu nu pot sa ma integrez pe stomacul gol”, în timp ce Irina Loghin l-ar completa, dupa toate uzanțele diplomatice, cu un „Of of, mai maai” politicos dar ferm.
In condițiile astea, singura varianta pe care o am, daca vreau sa ma integrez, este clara: pe mine ma scuzați, am fugit sa stau la coada ca sa-mi reinnoiesc pașaportul. La revedere!
Mihai Musatoiu, mihaim@apropo.ro