Guvernul si FMI au finalizat scrisoarea de intentie

Guvernul a finalizat, în urma negocierilor cu delegatia Fondului Monetar International (FMI), textul scrisorii suplimentare de intentie la acordul stand-by încheiat anul trecut, urmînd ca acest document sa fie analizat de Consiliul Director al FMI la sfîrsitul lunii mai, a declarat, joi, negociatorul-sef al FMI pentru România, Neven Mates, la finalul întîlnirii cu prim-ministrul Adrian Nastase.

Scrisoarea suplimentara de intentie prevede majorarea cu 14%, de la 1 aprilie, a tarifului la energia electrica, eliminarea taxei de 3% reprezentînd contributia firmelor din turism la constituirea Fondului pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului, precum si posibilitarea statului de a subventiona cu 20% valoarea locuintei construite pe baza creditului ipotecar.

Documentul mai prevede ca tariful pentru energia termica sa ajunga, la 1 iulie, la echivalentul a 20 de dolari pentru o gigacalorie, pret care va fi mentinut timp de 12 luni.

Guvernul va trebui sa aplice, în urmatoarele luni, „masuri mult mai dure” pentru a asigura cresterea nivelului de colectare a veniturilor de catre societatile din sectorul energetic si reducerea pierderilor înregistrate în acest domeniu, a afirmat Neven Mates.

El a aratat ca majorarea tarifelor în sectorul energetic nu poate compensa decît partial aceste pierderi, fiind necesar ca Executivul sa identifice masuri eficiente prin care beneficiarii sa achite facturile aferente serviciilor furnizate de societatile de stat din acest domeniu.

„Asteptam ca Guvernul sa aplice masuri mult mai dure pentru achitarea facturilor la utilitatile publice”, a spus Mates, care a subliniat necesitatea privatizarii societatilor de distributie din domeniul energetic si a preluarii centralelor de energie termica de la Termoelectrica de catre autoritatilor locale.

Oficialul FMI a precizat ca în cadrul discutiilor cu reprezentantii Guvernului român s-a stabilit ca nivelul salarizarii din cadrul societatilor de stat sa fie mentinut în limitele

„Executivul va fi, în acest an, mult mai ambitios în ceea ce priveste restructurarea întreprinderilor cu pierderi si este hotarît sa continue privatizarea marilor societati de stat, inclusiv a celor din sectorul bancar”, a mentionat Mates.

El a apreciat ca, prin aplicarea acestor masuri, precum si a unui regim nediscriminatoriu la plata TVA care sa permita cresterea veniturilor la bugetul de stat, vor putea fi respectate obiectivele Guvernului privind reducerea inflatiei la un nivel de 22%, mentinerea deficitului contului curent la 5,5% si obtinerea unei cresteri economice de 4,5%.

„Daca Guvernul va aplica toate aceste masuri, FMI ar putea sa acorde României, simultan, doua dintre urmatoarele transe prevazute în acord”, a conchis Mates.

Prim-ministrul Adrian Nastase a precizat ca problema privind nivelul deficitului bugetar din acest an va fi analizata în luna iulie, în cadrul unor noi discutii dintre membrii Guvernului si oficialii Fondului Monetar International. Autoritatile de la Bucuresti au propus FMI majorarea deficitului bugetar de la 3% la 3,2% din PIB.

„Tot în luna iulie vom discuta si despre o eventuala reducere a contributiei de asigurari sociale si despre scaderea taxei pe valoarea adaugata la anumite produse alimentare”, a mai spus Nastase.

Misiunea Fondului Monetar International, care a discutat cu Executivul scrisoarea suplimentara la acordul stand-by, a apreciat evolutiile macroeconomice ale României, dar a indicat ca autoritatile de la Bucuresti trebuie sa adopte masuri suplimentare de reforma, informeaza un comunicat al reprezentantei FMI la Bucuresti.

Guvernul si delegatia FMI au convenit asupra initierii unor actiuni mai ferme pentru cresterea încasarilor din sectorul energetic si ajustarea în continuare a preturilor administrate din acest domeniu.

Printre masurile convenite se numara si monitorizarea stricta a nivelului salariilor si a numarului de angajati din societatile de stat, accelerarea privatizarii prin proceduri transparente si de scurta durata, cresterea încasarilor la buget prin adoptarea unui regim nediscriminatoriu al impozitelor si reforma administratiei fiscale.

Prezentam integral comunicatul FMI:

„Astazi, Neven Mates, seful misiunii FMI pentru România, a anuntat ca misiunea si autoritatile române au ajuns la o întelegere cu privire la scrisoarea suplimentara de intentie pentru încheierea primei si celei de-a doua evaluari ale acordului stand-by, aprobat de Board-ul FMI la data de 31 octombrie 2001. În functie de aprobarea conducerii FMI si de îndeplinirea preconditiilor, sedinta Board-ului ar putea avea loc la sfîrsitul lunii mai.

Misiunea a remarcat cu satisfactie ca evolutiile macroeconomice au fost favorabile si, în linii mari, conforme cu programul. Inflatia a continuat sa scada semnificativ în ultimul trimestru al anului 2001 si la începutul anului 2002, în timp ce Guvernul face eforturi substantiale de ajustare a preturilor administrate.

În anul 2001, cresterea PIB a fost mai mare decît s-a prevazut, în ciuda cererii de import mai scazute din partea partenerilor comerciali ai României.

Deficitul de cont curent în anul 2001 a depasit usor tinta din program, dar evolutia balantei comerciale pentru primele doua luni ale lui 2002 este de bun augur pentru tinta din acest an.

Asa cum reiese din politicile monetara si bugetara, Guvernul este hotarît sa continue programul. tinta de buget pentru 2001 a fost atinsa, iar în ianuarie si februarie deficitul bugetar a fost mentinut la un nivel scazut. tintele politicii monetare au fost atinse cu o marja comfortabila.

Discutiile cu autoritatile în contextul evaluarilor s-au concentrat asupra domeniilor în care obiectivele programului nu au fost pe deplin atinse, cum ar fi reducerea pierderilor în sectorul energetic, mentinerea politicii salariale în întreprinderile de stat la nivelul plafonului prevazut si accelerarea privatizarii. În acest context, expertii Fondului si autoritatile au cazut de acord asupra unor masuri suplimentare.

În sectorul energetic se asteapta ca reducerea pierderilor sa se realizeze prin continuarea ajustarii preturilor administrate si prin masuri mai ferme pentru îmbunatatirea încasarilor.

În special, în lunile urmatoare vor fi întarite politicile menite sa stimuleze platile la nivelul marilor consumatori industriali si al întreprinderilor locale distributoare de energie termica care înregistreaza un nivel scazut de plata la utilitati.

Mai mult, Guvernul va implementa schimbari structurale, cum ar fi privatizarea companiilor distribuitoare si transferul termocentralelor de la Termoelectrica catre autoritatile locale.

În domeniul politicii salariale, programul de limitare a salariilor si reducere a numarului de salariati va fi mai ambitios si strict monitorizat sub autoritatea ministerelor de resort.

Accelerarea privatizarii se va realiza prin proceduri de mai scurta durata si mai transparente, marirea ponderii pretului de cumparare oferit de investitor si cresterea importantei restructurarii întreprinderilor cu pierderi înainte de scoaterea acestora la licitatie. Se vor depune toate eforturile pentru demararea în acest an a privatizarii marilor întreprinderi de stat, inclusiv a Bancii Comerciale Române.

În domeniul fiscal, programul Guvernului va solutiona problema colectarilor reduse din utlimele luni prin cresterea accizelor, adoptarea unui regim simplificat si nediscriminatoriu pentru TVA si impozitul pe profit, si initierea reformei în domeniul administratiei fiscale.

Avînd în vedere aceste masuri suplimentare si evolutiile macroeconomice pozitive în cadrul programului, misiunea crede ca tintele de reducere a inflatiei la 22% pîna la sfîrsitul anului concomitent cu mentinerea deficitului de cont curent sub 5,5% din PIB vor fi atinse.

Deoarece cresterea economica se asteapta sa fie afectata nesemnificativ de scaderea economica a partenerilor comerciali ai României, programul Guvernului va asigura o crestere semnificativa a standardului de viata în România”.

MEDIAFAX