Gripa porcina: pandemie, psihoza si alte amenintari

La inceputul acestei saptamani, numarul total al cazurilor umane de imbolnavire cu gripa A H1N1 (asa-numita gripa porcina) a ajuns la 985, confirmate in mod oficial de Organizatia Mondiala a Sanatatii; sunt in numar de 20 tarile afectate, printre care (in mod uimitor), de aceasta data nu se afla si Romania.

Gravitatea situatiei depinde de cel putin doi factori: agresivitatea virusului si modul in care acesta se raspandeste. La finele saptamanii trecute, nivelul de alerta al OMS pentru gripa porcina a trecut de la trei la cinci – pe o scara unde 6 reprezinta nivelul maxim -, in doar trei zile. Fapt ce demonstreaza inechivocabil ca virusul H1N1 se raspandeste la nivel global.

In Mexic, „epicentrul” gripei, au fost semnalate 590 de cazuri umane (confirmate in laborator), dintre care 25 letale. Statele Unite au notificat si ele 226 de cazuri si un numar total de 26 de decese. 

CITESTE SI „Iata cum se formeaza virusul gripei porcine! (VIDEO)”

Potrivit criteriilor OMS, care ia in considerare doar cazurile confirmate in laborator si notificate oficial, urmatoarele tari au inregistrat cazuri umane de gripa porcina, dar niciun deces: Austria (1), Canada (85), China, Hong Kong Special Administrative Region (1), Costa Rica (1), Columbia (1), Danemarca (1), Salvador (2), Franta(2), Germania (8), Irlanda (1), Israel (3), Italia (1), Olanda (1), Nuova Zeelanda (4), Coreea (1), Spania (40), Elvetia (1) si Regatul Unit al Marii Britanii (15).

Alaturi de reteaua de monitorizare oficiala, cea a OMS, exista si altele, bazate pe Web 2.0, in cadrul carora utilizatorii dau de stire lumii, in timp real, daca prezinta simptome de gripa sau nu (aceasta retea, complementara celei a serviciilor epidemiologice nationale, este activa in Olanda, Belgia, Portugalia, Italia.

Un alt sistem de monitorizare bazat pe web, dar de aceasta data unul oficial este serviciul HealthMap al Google, realizat in colaborare cu Boston Children’s Hospital si Universitatea Harvard.

Sistemul strange informatii de la peste 20.000 de site-uri diferite, inclusiv bloguri si social network precum Twitter – urmarite prin feed de OMS si de Center for Disease Control (Cdc), organismul insarcinat sa dea verdictul cazurilor suspecte.

Dupa ce un algoritm elimina toate datele redundante, la final, pe harta Google, dand click pe gripa porcina poate fi vizualizat numarul cazurilor de infectie din fiecare tara in parte, si sursele care transmit stirea. 

Si in timp ce Organizatia Mondiala a Sanatatii admite ca nu stie cat de grava ar putea fi o pandemie a noii gripe, specificand ca va fi determinanta evolutia situatiei in urmatoarele zile in Europa, in Mexic, ministrul Sanatatii, Miguel Angel Cordova, a anuntat ca aici epidemia pare a fi intrat „intr-o faza de stabilizare”. Sau, dupa cum a afirmat presedintele Mexicului, Felipe Calderon, intr-un interviu transmis duminica noaptea de televiziunea publica, autoritatile au reusit „sa opreasca sau cel putin sa incetineasca raspandirea virusului, tocmai pentru ca masurile luate au fost cele corecte”.

In acelasi timp insa, in fiecare zi sunt semnalate noi si noi cazuri din alte parti ale lumii. Neoficiale. Iar panica se raspandeste, in mod inutil.

Epidemia de febra porcina devine din ce in ce mai mult o adevarata psihoza. O resimt Bursele din intreaga lume, care se tem de repercusiuni asupra economiei globale, o resimt si politicile multor guverne, sfasiate intre exigenta de a nu se lasa prinse descoperite de o eventuala escaladare a starii de urgenta (multe isi maresc proviziile de antivirale), si aceea de a nu raspandi panica in randul populatiei.

Potrivit studiilor OMS, virusul febrei porcine A(H1N1) are tendinta de a se transmite cu usurinta, dar prezinta o mortalitate scazuta (1-4%). Cu alte cuvinte, inseamna ca, in caz de contagiere, victimele sunt cele afectate de orice alt tip de gripa: batranii cu inima slabita si persoanele cu sistemul imunitar compromis. De asemenea, in Mexic mai apar inca si cazuri de gripa obisnuita, “ramasa” de anul trecut, asadar este dificil de stabilit daca un bolnav a fost afectat de gripa umana sau cea porcina. Acest lucru se poate afla doar in urma analizelor de laborator. 

In Egipt, cativa parlamentari au cerut deja sacrificarea tuturor porcilor din tara, circa 35.000, a caror carne este consumata doar de minoritatea crestina. Saptamana trecuta, un politician israelian declara ca, tocmai pentru a nu mai cita numele acestui animal “ne-kosher”, pandemia va fi denumita in mod oficial drept “gripa mexicana”.

Este posibil oare la ora actuala sa se mai repete pandemiile de gripa care au ucis milioane de persoane in trecut, cum a facut-o “Spaniola” in 1918? In realitate panica pe aceasta tema nu pare a fi justificata, sunt de parere specialistii prestigioasei reviste Lancet: sistemele de supraveghere epidemiologica, activate in toata lumea, sunt mult mai sofisticate, iar masurile de prevenire si diagnosticare mult mai eficiente.

Ajunge sa ne gandim, cred ei, la ceea ce s-a intamplat cu Sars si cu aviara: un soi de “repetitie generala”, care a demonstrat validitatea colaborarii internationale in abordarea starii de urgenta. Virusul este unul nou-nout, este adevarat, dar geneticienii deja s-au pus pe treaba pentru a-i descifra codul genetic.

Ca toate virusurile gripale, si cele ale gripei porcine sufera mutatii in mod continuu, an de an. Suprafata proteica a virusului este partea unde survin modificarile; este vorba de mici diferente, dar unele care permit noilor virusuri sa eludeze sistemul imunitar. Totusi, virusurile nu se transforma  in totalitate, iar organismul uman ramane intr-un anumit sens partial imun. 

Atunci cand virusurile gripale ale diferitelor specii animale infecteaza porcii, virusurile pot declansa fenomene de „reasortare” mai radicale: noile virusuri aparute pot fi un mix necunoscut de virusuri umane/aviare/porcine cu o suprafata proteica complet diferita. Acest gen de virusuri poate cauza pandemii, iar cel al gripei porcine mexicane este unul dintre ele.

In decursul anilor au aparut diferite variante ale virusurilor gripale porcine. La momentul actual, la porci au fost identificate 4 subtipuri principale de virusuri gripale de tip A: H1N1, H1N2, H3N2 si H3N1.

Adevarata problema este asadar aceea a variabilitatii virale: de obicei aceste microorganisme isi schimba cu rapiditate „infatisarea”, pacalind sistemele de interceptare ale organismului. Iata de ce un eventual vaccin va trebui sa fie directionat catre acea parte indestructibila, invariabila. Dar si in aceasta directie biotehnologiile au avansat cu pasi de gigant.

Sa nu intram in panica: astfel suna apelul facut populatiei de catre specialistii Lancet: cei care resimt cunoscutele simptome de gripa sa se tina cat mai departe de ceilalti, sa se autoizoleze. Pare banal, dar functioneaza.  

Poate ca, de aceasta data, oamenii de stiinta ar trebui ascultati, spun gurile rele. Pentru a nu risca un alt fiasco precum cel inregistrat in Statele Unite in timpul administratiei Ford, care, confruntata cu panica generata de spectrul unei noi epidemii de gripe spaniole, in 1976 a vaccinat 40 de milioane de americani impotriva gripei. O vaccinare inutila intrucat epidemia temuta nu a avut loc niciodata.

Zilele acestea, noul virus plecat din Mexic (asemanator celui raspandit in America in perioada presedintiei lui Gerald Ford) aproape ca a „gripat” intreaga lume. Dar la ora actuala, asigura Organizatia Mondiala a Sanatatii, o ipotetica pandemie poate fi evitata.