Giganții Europei se aleg din petrol, masini, bănci și asigurări

La o prima vedere, afacerile din Europa arata la fel ca întotdeauna: giganți ai industriei energetice, mari producatori de automobile sau lideri ai sectorului financiar-bancar se înalța în peisajul corporatist, cum s-a întâmplat dintotdeauna.

BP, Royal Dutch Shell, DaimlerChrysler, Volkswagen, Allianz sau AXA ramân printre liderii topului Europe 500, calculat de cotidianul financiar Wall Street Journal Europe.

Însa, la o privire mai atenta, veniturile obținute în 2001 arata diferențe imense fața de boom-ul din urma cu doi ani. Clasamentele bazate pe capitalizarea de piața evidențiaza o scadere abrupta în numai 24 de luni, cele mai mari perdante fiind firmele de telecomunicații.

Nu numai telecomunicațiile, ci și sectorul media sau firmele de IT duc dorul zilelor bune din 1999. Dar, practic, nici un domeniu nu a scapat neafectat de turbulențele bursiere. Rezultatele se vad în aceasta pagina.

Un an greu pentru banci și asiguratori

Pentru bancile și asiguratorii europeni, 2001 a fost un an aproape catastrofal-atentatele de 11 septembrie, pentru asigurari, și expunerea pe Argentina și în cazul Enron, pentru banci, au lasat urme „roșii” în registrele contabile.

Ca urmare, restructurarea nu a o ocolit cele doua sectoare: se estimeaza ca în urmatorii doi ani cel puțin 30.000 de angajați din bancile europene vor fi nevoiți sa-și strânga lucrurile din birouri. De asemenea, bancile încearca sa-și externalizeze o tot mai mare parte a activitaților, iar o consolidare de mare calibru este așteptata pentru acest an.

„Urmatoarea mare fuziune transfrontaliera din sectorul bancar european va avea loc foarte curând”, susține Rolf E. Brauer, ex-șeful Deutsche Bank, cea mai mare banca germana.

Un și mai mare potențial îl are consolidarea încrucișata între cele doua sectoare – banci și asigurari – așa cum a demonstrat deja fuziunea Dresdner Bank-Allianz.

Munich Re, un gigant al reasigurarilor, deține deja pachetul majoritar de acțiuni al uneia dintre cele mai mari banci europene, HVB Bank, (la rândul sau nascuta din fuziunea dintre HypoVereinsbank și Bank Austria).

Totuși, succesul modelului bancassurance se lasa înca așteptat, apreciaza analiștii Wall Street Journal Europe.

Merg mașinile scumpe

Prioritatea producatorilor de automobile din Europa pentru acest an este stoparea pierderilor, în condițiile unei reveniri economice timide în zona euro. Piața auto germana, cea mai mare din Europa, este un bun exemplu în acest sens, dupa ce grupul anglo-american de cercetari DRI-Wefa a previzionat ca vânzarile de automobile vor creștere în acest an cu 1-2%.

Ulterior, analiștii au revenit asupra previziunilor, estimând o scadere a pieței cu 4%, motivul invocat fiind scaderea încrederii consumatorilor.

Semnalul pieței germane este de obicei urmat și de celelalte piețe europene. Astfel, pentru primele luni ale acestui an piața italiana a scazut cu 13%, în timp ce în Spania scaderea este de 6%. Pâna la sfârșitul acestui an piața europeana de automobile va scadea fața de anul trecut, potrivit estimarilor, cu 4-5%.

Producatorii de serie, precum Adam Opel, Fiat și Volkswagen s-au dovedit a fi extremi de vulnerabili, în timp ce producatorii de lux, precum Bayerische Motoren-Werke, Porsche și divizia Mercedes a concernului DaimlerChrysler, au înregistrat creșterei datorita piețelor exclusive carora li se adreseaza.

Altfel spus, doar producatorii de mașini scumpe fac bani, deoarece doar europenii cu mulți bani sunt dispuși în prezent sa-și cumpere mașini.

Retail: Expansiunea – la ordinea zilei

Anul trecut, prețul produselor alimentare a crescut, ca urmare a introducerii unor reglementari pentru combaterea raspândirii bolii vacii nebune, care a afectat Europa. Retailerii europeni, precum Carrefour, Rallye, Metro, Tesco și J Sainsbury’s au realizat creșteri ale profiturilor fața de anul precedent între 15% și 20%. Singurul retailer care nu a înregistrat creșteri fața de anul precedent a fost grupul olandez Royal Ahold.

Creșterile profiturilor pentru marii retaileri au fost datorate în principal evoluțiilor pe piețele din strainatate, în condițiile în care încrederea consumatorilor de pe piețele locale a scazut. Astfel, Carrefour a înregistrat o creștere de 15% a profiturilor pe seama creșterii puternice a vânzarilor în Europa de Est, iar grupul german Metro a realizat o creștere de 11,7% a profiturilor ca urmare a expansiuniii în aceasta zona.

Expansiunea în strainatate nu a fost însa un lucru bun pentru toți retailerii. Profiturile Royal Ahold au avut același nivel ca în 2000, fiind afectate de devalorizarea monedei naționale în Argentina. Anul acesta va fi, potrivit analiștilor de la Schroder Salomon Smith Barney, chiar mai dificil decât anul trecut.

Prețurile vor scadea în toata Europa, iar scaderea va duce, potrivit analiștilor, la o scadere a profitabilitații, ceea ce va determina retailerii sa anunțe previziuni mai pesimiste pentru acest an.

Medicamente: Expira patentele, scad profiturile

Dupa un deceniu de profituri grase și creșteri solide, au venit timpuri grele și pentru companiile farmaceutice.

Cinci dintre cei șapte mari producatori americani de medicamente și-au revizuit negativ previziunile pentru profituri în ultimul trimestru. Bristol – Myers Squibb, al cincilea producator mondial, a devenit ținta pentru achiziții iar acțiunile GlaxoSmithKline, al doua companie din lume, au scazut cu 20% de la începutul anului.

Și asta este doar începutul: societatea de consultanța Datamonitor estimeaza ca doar patru din primii 19 producatori de medicamente din lume vor continua sa repete creșterile cu care investitorii s-au obișnuit din partea industriei.

De ce o asemenea situație? Datorita unei probleme care a început sa planeze din ce în ce mai des asupra întregii industrii: un val fara precedent de patente expirate.

În ultimii cinci ani, marii producatori se afla sub amenințarea pierderii drepturilor exclusive pentru medicamente în valoare de peste 40 miliarde dolari. Deși companiile americane sunt cele care au pariat cel mai mult pe cercetare-dezvoltare, cele europene pot pierde și ele serios.

Compania britanica AstraZeneca, de exemplu, deși are una din cele mai productive activitați de cercetare din industrie, se afla în pericol de a pierde patentul pentru medicamente care în ultima perioada s-au vândut în valoare de peste 8 miliarde de dolari anual.

Airline & Aerospace: Cea mai lovita industrie

Probabil ca nici un domeniu de activitate nu a fost mai afectat anul trecut ca industria aeronautica și aviația. Atinse înca din vara de recesiunea globala, imaginile televizate ale unor avioane de linie transformate în rachete pe 11 septembrie 2001 au fost un adevarat șoc pentru companiile de transport aerian și constructorii de avioane.

Chiar daca liniile aeriene din Europa nu au fost la fel de traumatizate ca și cele americane, efectele atentatelor au fost extinse. Compania elvețiana Swissair și Sabena din Belgia, care aveau deja o situație financiara precara, au fost împinse în faliment de evenimentele din 11 septembrie.

Chiar și transportatori mai solizi, printre care British Airways, Lufthansa și KLM, au înregistrat pierderi masive provocate atât de evoluția slaba a economiei, cât și de criza aviatica. În vâltoarea rezultatelor financiare îngrijoratoare, foarte puține linii aeriene au reușit sa se mențina la suprafața.

Transportatori precum EasyJet sau Ryanair, care practica tarife reduse, au atras o buna parte a calatorilor din Europa, unde traficul nu a scazut atât de drastic ca peste ocean. Mai mult, Air France și Iberia au reușit chiar sa ramâna profitabile.

Daca liniile aeriene au suferit, nici furnizorii lor nu s-au simțit prea bine. Constructorul de avioane Airbus și-a stopat planurile de extindere, în timp ce producatorul de motoare Rolls-Royce a consemnat o prabușire a veniturilor sale din sectorul civil.

Rivalitate acerba în telecom

Rivalitatea pe piața europeana a telecomunicațiilor a devenit extrem de acerba, mai ales de când majoritatea operatorilor mari au pariat pe a treia generație de telefonie mobila (UMTS) care sa aduca aplicațiile multimedia (transmisii de audio-video) pe mobile.

Pariul le-a adus multora dintre ele uriașe datorii și totodata și necazuri. Cazul cel mai concludent este cel al Deutsche Telekom care nu numai ca a dat câteva miliarde de euro pentru a cumpara licențe UMTS în piețele cele mai importante din Europa, dar acum nu reușește sa-și recupereze investiția din cauza amânarii lansarii 3G.

Ceea ce nu au reușit însa europenii sa faca pe propriul continent au adus japonezii. Daca tehnologia UMTS întârzie sa devina pe deplin funcționala, cea i-mode, propusa de operatorul japonez NTT DoCoMo, a patruns deja pe batrânul continent prin operatorul olandez KPN. Testul a început în câteva țari din Europa printre care și Germania.

Înglodate în datorii foarte mari, confruntate cu o piața financiara care nu le mai apreciaza acțiunile, telecomurile europene se lupta tot mai mult sa-și limiteze pierderile.

Anul trecut Deutsche Telekom anunța primele rezultate negative de la lansarea sa la bursa iar Vodafone devenea compania britanica cu cele mai mari pierderi din întreaga istorie: 25 mld. lire sterline.

Media: Vremurile grele cer masuri radicale

La sfârșitul lunii mai, Consiliul de Administrație al gigantului media Vivendi Universal a numit un comitet special de supraveghere care sa analizeze maniera de conducere a directorului executiv Jean-Marie Messier.

Obiectivul: reducerea datoriilor de peste 30 de miliarde de euro și frânarea politicii de achiziții a lui Messier, care a îndatorat masiv compania.

Masura adoptata de urgența a fost un semnal de avertizare pentru toata industria. Vivendi nu este singura companie de media care cauta o modalitate de a ieși din capcana datoriilor. Mai mult, 2002 și 2003 se anunța a fi niște ani care vor aduce schimbari fundamentale în acest domeniu, similare celor din anul 2000.

Noile cuvinte de ordine sunt: consolidare, eficiența și reduceri de costuri. Un exemplu clar ar fi piața germana de televiziune. Dupa colapsul imperiului KirchMedia, în prezent are loc o reamenajare a peisajului mediatic din cea mai mare economie europeana.

Jucatori importanți precum RTL Group al consorțiului Bertelsmann au intrat în defensiva, renunțând la experimente și bazându-se pe punctele forte deja testate.

În același timp, piața publicitații s-a prabușit anul trecut și nici nu prea da semne de revenire în viitorul apropiat, lipsind astfel industria de cele mai importante venituri.

Construcții: Creșteri mici, fuziuni mari

Numarul mic de proiecte de lucrari de interes public a forțat industria construcțiilor sa se așeze pe trendul de recesiune economica. Sectorul construcțiilor din Europa Occidentala a crescut abia cu 0,1% în 2001, iar creșterea din acest an nu va depași 0,5%, afirma oficiali ai Euroconstruct, companie care se ocupa cu prognoze la nivelul pieței pan-europene.

Climatul economic dur a constrâns firmele europene sa-și vânda activele care nu țin de activitatea de baza a companiei și sa procedeze la o consolidare a afacerilor proprii.

În iulie 2001, Lafarge SA a cumparat producatorul britanic de ciment Blue Circle Industries pentru 3,1 mld.euro, dând naștere celui mai mare grup din lume din industria cimentului. De asemenea, grupul francez de construcții Vinci a fuzionat cu rivalul sau Groupe TGM, iar operatorul spaniol Grupo Dragados a preluat în aprilie Hollandsche Beton Groep NV din Olanda, dar a vândut în iunie BAM NBM.

La rândul sau, Actividades de Construction y Servicios a cumparat 23,5% din acțiunile rivalului sau spaniol Grupo Dragados pentru 900 mil.euro.

Cel mai nefavorabil mediu pentru construcții în Europa afost anul trecut, Germania. Dupa colapsul grupului Philipp Holzmann, alte companii au început sa se restructureze, încercând sa-și vânda activele care nu au legatura cu activitatea de baza a firmei.

Industrie: Comenzi mai mici

Dupa doi ani de ritm susținut al producției, sectorul industrial din Uniunea Europeana este tras în jos de climatul economic. Majoritatea companiilor din domeniu sunt expuse total în prezent declinului global. Federația germana a producatorilor de mașini industriale, de exemplu, previzioneaza ca vânzarile din Uniunea Europeana vor scadea în 2002 cu 1,5%.

Dar chiar și așa, aceasta ușoara contracție depinde de volumul recuperarilor din a doua jumatate a acestui an. „Semnele acestei recuperari sunt acum insuficiente”, este de parere Richard Schramm, analist la HSBC Trinkhaus & Burkhardt.

Mulți clienți din sectoare precum tehnologia informației (IT) și al industriei auto au fost constrânși sa-și reduca drastic bugetele de investiții datorita lipsei de comenzi și a capacitații excedentare. În ciuda acestui lucru, mulți analiști recomanda investitorilor sa-și mențina în portofoliu acțiuni din domeniul industrial. Potențialul de creștere al sectorului este înca robust, iar modernizarea are nevoie de mulți clienți, lucru care preseaza.

„Coloana vertebrala” a acestui sector, care a atras anul trecut vânzari în Uniunea Europeana de 340 mld.euro la 2,2 mil.angajați, este formata din companii de marime medie, care nu depașesc, de regula, câteva sute de salariați și vânari anuale de 50 mil.euro.

ZIARUL FINANCIAR