Gheise de-aici si de-acolo
Filmul „Memoriile unei gheise” ne prezinta o lume indepartata, fabuloasa, necunoscuta, ciudata, exotica si s-ar mai gasi adjective care sa scoata in evidenta distanta dintre societatea romaneasca si cea japoneza in general si dintre ce traim noi si ce se intampla in film in particular.
Totusi, in timpul vizionarii nu m-am simtit deloc „in alt film”, pentru ca povestea descrisa acolo imi suna pe undeva familiar, diferind totusi esential de ce stim si vedem pe la noi.
La prima vedere filmul ne prezinta drumul parcurs de fiica unor pescari saraci pana la a deveni amanta unui important om de afaceri. Suna cunoscut? Mergem mai adanc. Ea a devenit artista. Cate dintre tinerele care apar in diverse ipostaze pe la televiziunile noastre se incadreaza in ce spuneam mai inainte? Nu dam nume[re], da’ se cam stie. Nu mergem mai departe in directia asta, ajunge ca sa schitam schema: tanara saraca aratand bine si avand [oarecare] valente artistice cauta sponsor-amant.
Si tocmai am dat de o prima deosebire: gheisele nu puteau spera sa ajunga sotii, pe cand manechinele noastre cam ajung. Ca sa gasim si altele, hai sa analizam putin caile. Gheisele sunt educate, devin artiste cunoscute, apoi isi formeaza un cerc de admiratori din care se va alege sponsorul-iubit. Pe taramurile mioritice educatia se rezuma deseori la plimbari pe podium sau pozat prin reviste. Apare sponsorul si brusc rasar ambitii artistice, chiar daca nu au vreo baza. Deci ordinea e alta.
Mai departe va las pe voi sa investigati daca vi se pare ca are vreun sens. De-o faceti, la final sa-mi spuneti daca ati mai vazut filmul asta sau nu, fara sa judecati pe nimeni. In fond, fiecare plateste cu si pentru viata lui. Adica a ei, ca doar fu vorba de gheise.