Fotbalul bogat dintr-o tara saraca

Satui de promisiunile nerespectate ale conducatorilor de club din Divizia A, fotbalistii români au ajuns sa prefere Moldova. Într-o tara în care salariul mediu al unui bugetar e de 30 $, cluburile de frunte platesc contracte între 50.000 si 100.000 de dolari.

Baze sportive de milioane de dolari s-au construit sau se construiesc la Chisinau si Tiraspol într-o competitie care a depasit demult nivelul sportiv, mutîndu-se în plan politic.

Dintre cele 8 cluburi care activeaza în prima divizie moldoveneasca, doar trei au bugete adevarate. Pe primul loc se situeaza, de departe, campioana Serif Tiraspol, cu 3 milioane de dolari anual. Aici, contractele fotbalistilor sînt între 50.000 si 100.000 de dolari pe an. Urmeaza Zimbru Chisinau, cu o suma în jur de un milion de dolari, clubul din Capitala platind contracte între 8.000 si 60.000 de dolari pe an. Echipa cu bani este si Nistru Otaci, unde bugetul anual atinge 500.000 de dolari. Pentru celelalte cluburi, suma este 100.000 – 200.000 de dolari pe an.

Cum a început.. Exodul fotbalistilor si antrenorilor români aici este legat de numele lui Mihai Stoichita, cel care a pregatit în sezonul trecut pe Serif. Impresionat de metodele de lucru ale acestuia, patronul Victor Gusan a adus acum un alt tehnician din Carpati, Gabi Balint, dar si patru jucatori români, Hutan, Ciubancan, Botis – toti fosti la UTA – si Cristi Tudor, ex-Gloria Bistrita. La Zimbru Chisinau, sosirea antrenorului Gabi Stan a fost urmata de alti 8 jucatori din România: Multescu, Cires, Bastina, Pacurar, Marian Dinu, Daniel Balasa, Rohat si Catalin Grigore.

Rivalitate politica. Cele doua mari rivale se numesc Serif Tiraspol si Zimbru Chisinau. Chiar daca teritorial apartin de Republica Moldova, cei de dincolo de Nistru s-au autointitulat Republica Moldoveneasca Transnistreana. Cînd presedintele moldovean Vladimir Voronin a încercat sa mearga la Tiraspol, el a fost oprit la granita si întors la Chisinau! Avînd în vedere toata aceasta situatie este usor de închipuit ce orgolii se descatuseaza atunci cînd Serif si Zimbru se întîlnesc între ele în campionat sau în Cupa.

Se tin de cuvînt

Principala calitate a conducatorilor din fotbalul moldovenesc este ca sînt parolisti. Atunci cînd promit un lucru se tin de cuvînt. Platile sînt facute la termen si integral, acesta fiind motivul pentru care fotbalistii români au acceptat sa evolueze într-un campionat inferior valoric Diviziei A.

INVESTITORI

Echipe hranite cu petrol si alcool

În Republica Moldova, fiecare club din prima divizie are cîte un patron, care automat este si presedinte executiv.

Cel mai tare dintre toti este Victor Gusan, de la Serif Tiraspol. Acesta are afaceri în domeniul alimentar (lantul de magazine „Serif”), petrolier, dar si cu tigari, alcool, afaceri la care se adauga monopolul pe telefonia mobila din Transnistria, în total circa 60% din economia acestei regiuni.

Patronul Zimbrului, Nicolae Ciornîi, este unul dintre capii Lukoil, el fiind reprezentantul pentru România si Bulgaria al acestei companii petroliere.

Nistru Otaci, a treia formatie ca putere financiara din aceasta tara, îl are în frunte pe Vasile Traghira, primarul, proprietarul fabricii de alcool, dar si seful vamii din Otaci, oras aflat la granita cu Ucraina.

Presedinte asasinat

Constructorul Chisinau a avut cu ani în urma un patron deosebit de puternic, Valeriu Rotar, zis „Zelionîi”, adica „Verde”, porecla care i se tragea de la culoarea dolarului. Implicat în unele afaceri dubioase, a fost împuscat acum 3 ani, dupa o reglare de conturi între grupuri rivale.

Interes foarte scazut

Cu exceptia campioanei Serif Tiraspol, unde la meciurile de pe teren propriu vin cel putin 5.000 de spectatori la meci, celelalte formatii evolueaza de regula în fata unor tribune goale. „La noi nu e ca prin alte parti, sa sara spectatorii la jucatori. Aici, daca se supara, îi bat jucatorii pe spectatori, pentru ca sînt mai multi!”, a afirmat ofiterul de presa al celor de la Zimbru, Victor Daghi. Desi biletul de intrare costa doar 3 lei, în conditiile unui salariu mediu de bugetar de 400 de lei, oamenii prefera sa stea acasa sau sa caute o sursa suplimentara de venituri pentru ei si familiile lor. Doar la derbyul Zimbru – Serif ce se mai strîng vreo 2.000 de oameni.

Chisinaul trage sa ajunga din urma Tiraspolul

Artena din Tiraspol are cele mai moderne dotari în domeniu si o capacitate de 15.000 de locuri, fiind cel mai mare din tara. Pîna acum, suprematia era detinuta de Stadionul Republican din Chisinau, care avea 8.000 de locuri. Nici Zimbru nu se lasa mai prejos. Pe lînga constructia unui stadion de 10.000 de locuri, complet acoperit si cu nocturna, cei din Capitala au demarat si constructia unui hotel ultramodern (foto) chiar lînga terenul de antrenament.

Nici un meci nu se transmite la TV

Desi la Chisinau functioneaza 5 posturi de televiziune, nici unul nu transmite meciuri de fotbal din campionat nici în direct, nici înregistrat. Exceptie face acelasi derby Zimbru – Serif, cînt televiziunea nationala prezinta seara, de la ora 23:00, înregistrat, repriza secunda. În schimb, televiziunea de la Tiraspol transmite toate meciurile de pe teren propriu ale celor de la Serif, cele mai multe dintre acestea în direct.

Un milion de moldoveni muncesc în strainatate

Desi nivelul salariului mediu este de 30 de dolari, sînt destui oameni care n-o duc rau multumita tinerilor care au plecat sa lucreze în Vest si trimit bani acasa

Nu exista moldovean care sa nu se plînga ca tara e saraca, iar el abia îsi duce traiul! Salariul mediu este de 400 de lei moldovenesti, adica aproximativ 30 de dolari. Asta în ce-i priveste pe lucratorii la institutiile de stat, adica pe bugetari. De un statut privilegiat se bucura angajatii firmelor particulare, al caror salariu mediu urca spre 100 de dolari.

Conform cifrelor oficiale, la ora actuala din populatia de 4 milioane de locuitori ai Republicii Moldova, 25 la suta muncesc în strainatate. Neoficial se vorbeste chiar de 50 la suta! Cei plecati afara trimit bani acasa si asa a crescut puterea de cumparare. Acest lucru se reflecta cel mai bine în puzderia de automobile Mercedes (mai ales), BMW, Volvo, Mitsubishi, Opel, Audi sau Ford. Din cînd în cînd mai zaresti si cîte o Lada, unul dintre simbolurile regimului ex-sovietic. Locuintele se apropie ca pret cu cele din Bucuresti, un apartament cu doua camere în centrul Chisinaului costînd mai bine de 15.000 de dolari.

Repercursiuni. Tocmai pentru ca foarte multi dintre tineri, plecati afara, nu s-au prezentat la vot, la ultimele alegeri a triumfat Partidul Comunist, condus de Vladimir Voronin si votat de cea mai mare parte a populatiei trecute de 50 de ani, nostalgicii regimului sovietic. Aici, conflictul de idei dintre tineri – adeptii unui sistem capitalist – si batrîni este mult mai evident ca în România. Cum mult mai evidenta este si prapastia dintre bogati si saraci, ultimii, majoritari, ducîndu-si viata efectiv de pe o zi pe alta.

„Aici au ramas doar alea în crestere!”

Nu atît de frumoase ca româncele, moldovencele sînt si ele genul de femei dupa care nu te poti abtine sa nu întorci capul pe strada. Cele mai multe sînt îmbracate modern, semn ca au pe cineva din familie plecat în strainatate. Cu toate astea, localnicii spun ca „practic, ce vedeti voi nu-i nimic. Cele mai frumoase femei ale noastre sînt plecate în Occident. Care danseaza, care se prostitueaza, aici au ramas doar alea care sînt în crestere!”.

Prostitutie. La Chisinau nu vezi „fetite” la colt de strada. Daca vrei o fata nu trebuie decît sa cumperi ziarul, unde o gramada de agentii îsi ofera serviciile în acest sens. Turistilor li se ofera dame de companie în cele mai diverse împrejurari. Chiar echipei ProSport i s-a întîmplat ca într-o seara, în acelasi lift sa sara si un angajat al hotelului. „Nu vreti o fata frumoasa!?”. Pretul era 25 de dolari ora, dar omul ar fi lasat pîna la 10.

Spaga e sfînta

În ce priveste spaga, românii sînt mici copii pe lînga ce e aici. Se ia cu doua mîini, peste tot. Cei mai renumiti sînt însa politistii. Echipa ProSport a trait pe pielea ei o astfel de experienta, cînd un echipaj a oprit masina pentru o vina închipuita. „Ne pare rau, trebuie sa va retinem carnetul pe 6 luni, iar mîine platiti o amenda de 90 de lei!”, au amenintat cei doi subofiteri cu o mina extrem de severa. Dar ce nu poate face o hîrtie de 50 de lei, strecurata în palma politistului!? La vederea hîrtiei acesta a lasat-o moale: „De ce nu spui, domn’e, asa? Hai, ia-ti carnetul si aveti grija!”.

Predomina rusa

Pe strada, în magazine, pe terase, în receptiile hotelurilor, practic peste tot, în proportie de 80 la suta se vorbeste ruseste. Desi limba oficiala este româna, pe care toata lumea o stie si o întelege, foarte multi continua sa se exprime în rusa, care le vine mai la îndemîna.

Denumiri inedite

Denumirea anumitor strazi, institutii sau localuri nu are cum sa nu stîrneasca zîmbete turistului român. „Invitam la învatatura tineri si tinere”, „Cîrmuirea spatiilor verzi” si „Institutul de instruire continua” sînt doar cîteva dintre pancartele întîlnite. Nu au cum sa treaca neobservate Restaurantul „Voia Boierilor” si nici Strada Sfatul Tarii, unde se afla Presedintia. Daca vrei sa-ti racoresti setea, nu trebuie decît sa-ti cumperi o sticla de apa minerala „Friguletul”!

Sursa: www.prosport.ro