Fondurile nerambursabile ale UE

Dupa 1989, Romania a fost beneficiara a numeroase credite avantajoase din partea instituțiilor financiare internaționale precum Banca Mondiala (BM), Banca Europeana de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeana de Investiții (BEI) și Fondul Monetar Internațional (FMI).

Mai mult decat atat, Romania a fost inclusa, alaturi de Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria, în programele de sprijinire a Europei Centrale și de Est elaborate de Uniunea Europeana (UE).

Spre deosebire de finanțarile primite de la organismele financiare, fondurile venite din partea Uniunii Europene au avantajul de a fi nerambursabile, Romania fiind cel de-al doilea mare beneficiar dupa Polonia din punct de vedere al marimii fondurilor alocate.

Pentru a beneficia efectiv de fondurile venite de la Uniunea Europeana, Romania trebuie, însa, sa faca dovada îndeplinirii anumitor criterii. Printre acestea se numara înființarea unor structuri capabile sa gestioneze eficient banii comunitari, precum și gasirea unor proiecte viabile.

O problema deosebit de importanta este și aceea a co-finanțarii. Deși este vorba de finanțari nerambursabile, folosirea acestora este condiționata de asigurarea de catre guvern a unei co-finanțari de la bugetul de stat, în valoarea de aproximativ 20-25% din suma absorbita de un anumit proiect realizat din surse comunitare.

Toate aceste condiții impuse de Uniune par a fi destul de greu de îndeplinit ținand cont de faptul ca Romania a fost mereu în pericol de a pierde sume importante din fondurile europene.

Capacitatea de absorție a Romaniei – între critici și justificari

În randul oficialilor romani și straini, parerile referitoare la capacitatea de absorție a fondurilor comunitare a Romaniei sunt împarțite. În ciuda faptului ca oficiali ai Comisiei Europene au criticat guvernul de la București din cauza unor întarzieri la anumite programe, în special RICOP și SAPARD, aprecierile generale sunt favorabile.

Simon Mordue, coordonatorul Direcției de Asistența a Preaderarii de la Delegația Comisiei Europene la București, spunea ca „este o falsa problema ca banii comunitari veniți în Romania nu sunt bine absorbiți”. „Romania își îmbunatațește permanent capacitatea de absorbție a fondurilor”, a precizat Mordue.

De asemenea, specialiștii considera ca gradul de atragere a fondurilor europene impune totuși o analiza mai nuanțata. Potrivit acestora, procedura destul de greoaie prin care fondurile ajung efectiv la destinatar, impusa chiar de forul european, influențeaza semnificativ procentul sumelor atrase. Într-o prima faza, sunt identificate, printr-un proces interactiv cu Comisia Europeana, proiecte cu un grad de generalitate destul de mare. Aceste proiecte au la randul lor sub-proiecte.

Pentru fiecare proiect se semneaza un memorandum de finanțare, iar abia dupa semnarea memorandumului de finanțare încep sa fie contractate fonduri. Conform precizarilor reprezentanților guvernamentali, banii intra efectiv doar în anul urmator.

Dar, dincolo de aceste aprecieri, este evident faptul ca Romania a fost, în multe randuri, la un pas de a pierde sume importante din fondurile nerambursabile.

În aceste cazuri, pierderea banilor comunitari se datoreaza fie incapacitații autoritaților, fie dezinteresului, fie interesului acestora de a obține un beneficiu propriu prin gestionarea acestor sume.

Este renumit cazul SAPARD, unde disputele pentru obținerea controlului asupra fondurilor Uniunii a întarziat semnificativ programul, riscand sa blocheze banii cuveniți Romaniei pe anii 2000 și 2001. Un alt exemplu este cel al programului RICOP unde jumatate din fonduri așteapta înca decizia Uniunii Europene pentru a fi deblocate. Și asta, în condițiile în care termenul inițial pentru implementarea programului era 31 martie 2001.

Acordarea preferențiala de fonduri narambursabile este o alta problema cu care se confrunta autoritațile. Nu puține au fost cazurile în care neregulile constatate în distribuirea banilor comunitari, au determinat Delegația Comisiei Europene la București sa blocheze finanțarea și sa ceara verificarea dosarelor.

Astfel de cazuri s-au înregistrat în județele Bistrița, Sibiu și Alba, unde au fost identificate mai multe cazuri de deturnare de fonduri. Deși, la prima vedere nu pare a fi o problema majora, remunerarea funcționarilor din cadrul unitaților de management al proiectelor (UMP), unitați care asigura desfașurarea programelor negociate cu Uniunea Europeana, Banca Mondiala și alte instituții financiare internaționale, are importanța ei.

Ordonanța de Urgența nr. 52 din 1999 prin care funcționarii UMP-urilor erau platiți la „un standard bun” a urmarit gestionarea corespunzatoare a fondurilor comunitare.

Potrivit inițiatorului ordonanței, Traian Basescu, pe atunci negociator cu Banca Mondiala, programele de sute de miloane de euro nu pot fi gestionate de orice funcționar și este necesar sa fie selecționați cei mai buni angajați, care trebuie platiți „ca atare”.

Avand la baza un raționament logic, aceasta ordonanța a facut subiectul unor dispute politice, actualul ministru al Integrarii Europene, Hildegard Puwak, acuzand ca ordonanța vine în ajutorul nevoii de finanțare a Partidului Democrat și a clientelei politice a acestuia.

Toate acestea piedici, de la disensiunile guvernamentele, pana la cazurile de deturnari de fonduri, întarzie semnificativ momentul primirii de catre Romania a banilor comunitari, conducand uneori chiar la blocarea finanțarii.

Corpul de Control al primului-ministru a fost desemnat de Guvern drept unic partener al Oficiului European de Lupta Anti-Frauda (OLAF) în privința controlului modului de contractare și utilizare a fondurilor acordate de Uniunea Europeana.

Corpul de control al primului-ministru are competența de a coordona asigurarea protecției efective și echivalente a intereselor financiare ale Romaniei și ale Uniunii Europene. Corpul de Control primește sesizarile OLAF referitoare la posibile ilegalitați în utilizarea fondurilor comunitare, efectueaza verificarile necesare și pune la dispoziția OLAF o nota de control cuprinzand cele constate, ca și toate datele și informațiile cerute.

În vederea întocmirii acesteia, Corpul de control va solicita tuturor instituțiilor și autoritaților publice implicate, precum și agenților economici cu capital de stat sau privat, datele și informațiile necesare. Aceste instituții au obligația sa raspunda corespunzator și complet în termen de 30 de zile.

Din 255 de milioane de euro alocate prin programul PHARE 2000, au fost contractate doar 28 de milioane de euro, ceea ce ridica întrebari asupra capacitații Romaniei de a absorbi fondurile nerambursabile UE, spune prim-ministrul Adrian Nastase.

Premierul a avertizat ca se apropie termenul-limita pentru a prezenta proiecte viabile și a contracta fondurile și crede ca autoritațile locale dau dovada de „comoditate inexplicabila” și o „mentalitate paguboasa”, nefiind capabile sa stranga cat mai multe proiecte viabile pentru ca autorii lor sa poata primi fondurile UE.

„În continuare, județele așteapta statul sa arunce cu bani din elicopter”, a spus Nastase. Termenele-limita pentru contractele de împrumut pentru servicii, lucrari și achiziții au fost stabilite în lunile și iulie. Cu tot cu evaluari și celelalte proceduri, perioada de contractare a banilor expira la sfarșitul lunii noiembrie.

Evoluție buna a Programul ISPA în Romania

Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare), lansat în anul 2000, ofera sprijin financiar pentru investiții în domeniul protecției mediului și al transporturilor, pentru a accelera procesul de armonizare a legislației Romaniei cu normele europene în aceste doua sectoare.

Prin acest program, Romania poate beneficia anual de sume cuprinse între 208 și 270 milioane de euro, între anii 2000 și 2006.

Programul ISPA în Romania a înregistrat cea mai buna evoluție în randul fondurilor nerambursabile dar și în randul țarilor candidate la aderare. Romania a angajat alocarea bugetara ISPA pe anii 2000 și 2001, suma ridicandu-se la peste un miliard euro, aproximativ 65% din alocarea financiara a UE pentru întreaga perioada de implementare a acestui program (2000-2006).

Astfel, Romania ocupa primul loc în randul statelor candidate în ceea ce privește angajarea asistenței financiare nerambursabile ISPA, Comisia Europeana intenționand chiar sa mareasca suma anuala oferita autoritaților de la București. Pana în prezent, prin programul ISPA, Comisia Eurpeana a aprobat 25 de memorandumuri de finanțare pentru Romania.

Ultimele trei memorandumuri, în valoare totala de 215.354.889 euro, din care asistența financiara nerambursabila din partea UE reprezinta peste 150 milioane euro, au fost semnate în aprilie.

PHARE, principalul instrument

PHARE a fost primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeana pentru a sprijini Europa Centrala și de Est în evoluția catre o societate democrata și o economie de piața. Înființat la începutul anului 1989 pentru Polonia și Ungaria, programul s-a extins treptat, incluzand în prezent 13 țari partenere din regiune.

Prin hotararea Consiliului European de la Essen din decembrie 1994, Phare a devenit instrumentul financiar al strategiei de pre-aderare, principalul obiectiv fiind aderarea la Uniunea Europeana a celor 10 țari asociate din Europa Centrala și de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia și Ungaria.

Phare ofera asistența și altor țari din regiune (Albania, Bosnia-Herțegovina, Macedonia) în tranziția catre democrație și catre economia de piața. Derularea programului PHARE în Romania are la baza Acordul-Cadru, convenit la 12 martie 1991, între Guvernul Romaniei și Comisia Europeana. Programul se concentreaza asupra a doua aspecte: Dezvoltarea instituționala, sprijinirea guvernelor țarilor candidate în implementarea acquis-ului comunitar; Investițiile, sprijinirea țarilor candidate în efortul de a-și alinia activitațile industriale și infrastructura pe baza standardelor UE, prin mobilizarea investițiilor solicitate.

În prezent, PHARE se concentreaza în Romania asupra a trei mari sectoare: dezvoltare regionala, dezvoltare instituționala și sprijiirea investițiilor în vederea implementarii acquis-ului. Între 1990-2000, Romania a beneficiat de peste 1,5 miliarde Euro prin programul PHARE. Pentru perioada 2000-2006, Romania urmeaza sa primeasca prin PHARE aproximativ 250 milioane euro anual.

Jumatate din fondurile aferente RICOP așteapa sa fie deblocate

Programul RICOP (Programului pentru restructurarea intreprinderilor si reconversie profesionala) are ca obiective principale asigurarea unor masuri sociale și de reconversie profesionala pentru persoanele disponibilizate în urma procesului de privatizare.

Prin semnarea la 30 decembrie 1999, cu Guvernul Romaniei, a Memorandumului de Finanțare și a Memorandumului de Înțelegere pentru RICOP, Comisia Europeana a pus la dispoziția Romaniei un fond nerambursabil de 100 milioane de euro destinat reducerii consecințelor sociale ale procesului de restructurare industriala.

Inițial, condițiile memorandumului de finanțare prevedeau ca termen de acordare a fondurilor data de 31 martie 2001, cu condiția privatizarii celor 59 de unitați economice, mai exact privatizarea a 55 de societați și planuri de restructurare pentru celelate 4. În primavara anului 2000, programul ramane fara coordonator prin plecarea lui Traian Basescu la primarie. Transferul coordonarii programului abia în luna august catre Anca Boagiu, pe atunci ministrul Transporturilor, și apoi, în septembrie 2000, catre Ministerul Finanțelor a franat evoluția acestuia.

De asemenea, derulat în stransa legatura cu implementarea acordurilor FMI și Banca Mondiala, programul RICOP a avut întarzieri. Astfel, pentru ca la acea data – martie 2001 -, doar 16 din totalul societaților fusesera restructurate sau privatizate, fondurile pentru RICOP nu au fost deblocate. În iunie 2001, Guvernul Romaniei a negociat cu reprezentanții Comisiei Europene, obținand amanarea termenului de privatizare a societaților, cu un an, respectiv pana la 31 martie

În cele din urma, imediat dupa privatizarea combinatului Sidex din Galați, cu o întarziere de aproape cinci luni, Comisia Europeana a aprobat, în august 2001, utilizarea a 41 de milioane de euro din programul RICOP.

La expirarea celui de-al doilea termen pentru privatizarea societaților din programul RICOP – 31 martie 2002 -, 50% din fonduri erau înca blocate. Deși oficialii europeni au recunoscut unele progrese, Uniunea Europeana nu a luat înca o decizie în privința eliberarii celei de-a doua tranșe necesare finanțarii Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM).

Întarzieri ale Programul SAPARD

Programul SAPARD (Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development) este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru a sprijini țarile candidate în abordarea reformei structurale în sectorul agricol și în alte domenii legate de dezvoltarea rurala, precum și în implementarea acquis-ului comunitar referitor la CAP (Common Agricultural Policy – Politica Agricola Comuna) și la legislația aferenta.

În perioada 2000-2006, Romania urmeaza sa primeasca 150 milioane Euro anual, contribuția guvernului roman fiind de 50 milioane Euro (25% din finanțarea publica eligibila). Programul SAPARD a avut o istorie învolburata în Romania. țara noastra se situeaza printre ultimele trei țari care nu au reușit înca sa primeasca acreditarea externa a agenției SAPARD.

Primul semnal de alarma a fost dat la jumatatea anului 2000, cand politicienii și opinia publica și-au dat seama ca în afara anunțului Comisiei Europene privind fondurile nu se întamplase nimic concret în acest sens.

Mai precis, cateva instituții guvernamentale, Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanțelor, negociatorul-șef pentru aderarea la UE (pentru scurt timp), Ministerul Afacerilor Externe, duceau o lupta de culise pentru controlul programului, implicit al fondurilor.

Dupa lungi dispute pe marginea controlului agenției SAPARD, în septembrie 2000, Guvernul a decis înființarea Agenției în subordinea Ministerului Agriculturii. Agenția are opt birouri regionale în București, Targoviște, Craiova, Timișoara, Alba-Iulia, Satu-Mare, Iași și Constanța.

La începutul anului 2002, la Bruxelles, a fost semnat Acordul Anual între Romania și Comisia Europeana pentru finanțarea programului SAPARD, prin care țara noastra a reșit modificarea termenului limita de valabilitate a angajamentului anual pe 2000 pana la data de 31 decembrie 2003, fața de 31 decembrie 2002 cat era prevazut inițial.

În acest fel, cei aproximativ 300 milioane de euro aferenți anilor 2000 și 2001 nu sunt pierduți, ei putand fi cheltuiți pana sfarșitul lui 2003. Pentru emiterea deciziei de autorizare a derularii programului SAPARD, Comisia Europeana și-a programat, ca ultima acțiune, o misiune de audit în cursul lunii iunie.

Steliana PungeaZIARUL FINANCIAR