FMI acuza autoritațile ca ancheta FNI merge foarte încet
„În acordul stand-by din anul 2000, Guvernul s-a angajat sa întreprinda acțiuni rapide împotriva responsabililor de prabușirea FNI. Dupa patru ani, ancheta nu a produs înca nici un rezultat”, a afirmat Justice, în cadrul unei mese rotunde organizata de Ambasada SUA la București. El a aratat ca falimentul FNI a afectat în mod direct sistemul bancar, în special Casa de Economii și Consemnațiuni și Banca Populara Româna.
„Nefinalizarea acestor anchete poate avea efecte negative pe termen lung asupra mediului economic. Scaderea încrederii populației în sistemul bancar a descurajat constituirea unor depozite în banci, iar acestea sunt nevoite sa se finanțeze din profit sau din fonduri alocate de bancile mama din strainatate,” a precizat Justice.
Reprezentanții FMI nu fac în mod frecvent astfel de afirmații. Este pentru prima oara când FMI, prin reprezentantul sau de la București, acuza în mod direct autoritațile de taraganarea anchetei în scandalul FNI. Pe de alta parte, surse bancare spun ca Statele Unite au facut presiuni pentru ca dosarul sa mearga înainte pentru a nu fi uitat .
Declarația reprezentantului FMI vine la numai o zi dupa ce magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au amânat judecarea procesului privind FNI pâna în luna februarie a anului viitor, când va analiza concomitent doua cereri de revizuire a hotarârii referitoare la despagubirea investitorilor.
Instanța suprema trebuia sa judece, marți, cererea de revizuire a hotarârii prin care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare și CEC sunt obligate sa-i despagubeasca pe investitorii FNI. Magistrații au stabilit un nou termen de judecare a acestei cereri, deoarece în cauza exista o solicitare similara, înaintata de un cetațean în nume individual. Cererea individuala avea stabilit drept termen de judecata data de 24 februarie 2005, iar magistrații au hotarât ca cele doua solicitari sa se judece concomitent, la același termen.
La rândul sau, viceguvernatorul Bancii Naționale a României Mihai Bogza a afirmat ca banca centrala este „îngrijorata de evoluția anchetei privind FNI”, întrucât nepedepsirea vinovaților submineaza încrederea în sistemul bancar.
„Aceeași persoana din cazul FNI a fost implicata și în falimentul Bancii Române de Scont. Daca aceasta persoana nu este stopata, astfel de fapte pot continua. Trebuie sa existe un efect de descurajare, care poate fi obținut numai prin pedepsirea vinovaților”, a spus Bogza.
Persoana la care se refera viceguvernatorul BNR este omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, considerat a fi creierul afacerii FNI. Vîntu este acuzat în acest dosar și a fost audiat de procurori de mai multe ori. Falimentul BRS, instituție financiara controlata tot de Vântu prin intermediul Gelsor, a produs pagube de câteva zeci de milioane de dolari unor companii de stat, și nu numai. O alta banca, deținuta de aceasta data direct de Vîntu, Banca de Investiții și Dezvoltare, a avut probleme, omul de afaceri lichidând-o.
În afacerea FNI și-au pierdut economiile peste 300.000 de oameni, activele totale deținute de fond în momentul falimentului fiind de peste 300 milioane de dolari.
Ioana Maria Vlas, cea care conducea societatea de administrare a FNI SOV Invest se afla în arest de aproape un an de zile. Imediat dupa caderea fondului, în mai 2000, Vlas a fugit din țara ea fiind cautata timp de trei ani. În final ea s-a predat autoritaților.
Bogza a apreciat ca derularea cu dificultate a anchetelor în cazul fraudelor financiare din România poate avea trei cauze, și anume lipsa de experiența în acest domeniu a polițiștilor și magistraților, faptul ca aceștia primesc mita sau ca sunt intimidați.
„Cred ca la Banca Româna de Scont, echipa BNR a transmis procurorilor informații clare și precise despre modalitațile de transfer a banilor și persoanele la care au ajuns. Dupa transmiterea documentelor, rolul bancii centrale s-a terminat”, a precizat viceguvernatorul BNR.Potrivit lui Justice, fraudele financiare și fenomenul de spalare a banilor au efecte negative asupra mediului macroeconomic. Astfel, credibilitatea instituțiilor financiare este erodata, iar dezvltarea pieței de capital și a celei monetare este împiedicata. De asemenea, capitalurile nu sunt folosite pentru investiții productive, încetinind creșterea economica.
Spre exemplu, în Columbia, banii proveniți din activitați infracționale au fost destinați investițiilor imobiliare, determinând o explozie a prețurilor pe piața. Reprezentantul FMI a menționat ca astfel de efecte au fost înregistrate și în fostele state sovietice.
Ofițerul economic al ambasadei SUA la București, Timothy Phillips, a aratat ca vinovații de fraude financiare trebuie pedepsiți, chiar daca anchetele sunt greoaie, având în vedere dificultatea probarii faptelor.
„Trebuie prinșii peștii cei mari, altfel nu va exista un efect de descurajare a acestui fenomen. O țara în tranziție, cu instituții judiciare înca nedezvoltate și cu o poziție geografica cum are România poate deveni victima acestui tip de criminali”, a spus Phillips.
Circa 4 mld. $ pentru curațarea sistemului bancar
Curațarea, restructurarea și recapitalizarea sistemului bancar românesc au necesitat, în perioada 1990-2003, costuri de 3,7-3,8 miliarde de dolari, majoritatea acestor fonduri fiind destinate acoperirii pierderilor determinate de fraude, a mai spus viceguvernatorul BNR Mihai Bogza.
„În procesul de tranziție era imposibil ca bancile sa nu înregistreze pierderi determinate de riscul de credit. Însa, cum aceste pierderi s-au concentrat doar în câteva instituții de credit, este clar ca au fost comise fraude”, a afirmat Bogza.
Oficialul BNR a explicat ca o parte din cheltuieli au fost aferente reglementarilor între unele banci și bugetul de stat, întrucât instituțiile de credit au efectuat, în trecut, unele cheltuieli în numele statului. Restul sumelor, pentru care BNR nu are o evaluare exacta, au reprezentat pierderi determinate de fraude.”Având banci similare, în aceleași condiții de piața, unele cu rezultate normale și altele cu pierderi imense, cum ar fi Bankoop, Bancorex, Dacia Felix, Banca Albina, putem spune ca au existat fraude. Au fost însa puține anchete și mai puține condamnari, doar unul sau doi președinți de banci aflându-se în detenție”, a spus Bogza.
În cea mai mare parte, a fost vorba de împrumuturi acordate fraudulos, pentru ca ofițerii de credit știau dinainte ca banii nu vor fi returnați.
„Nici nu știm în ce proporție pierderile au fost determinate de fraude. Am putea spune ca, în 13 ani, pierderi de unu, doua miliarde de dolari nu reprezinta mare lucru pentru o țara ca România, dar fraudele financiare au avut ca efect ramâneri în urma fața de alte țari”, a menționat Bogza.
Potrivit oficialului bancii centrale, creșterea creditului neguvernamental a întârziat opt ani, în urma scaderii încrederii în banci. Astfel, creditele acordate firmelor și populației se situau, în decembrie 1992 la 3,4 miliarde de euro, dar au scazut la 3,1 miliarde de euro la sfârșitul anului 2000.
De asemenea, statul a lansat emisiuni importante de titluri de stat, în anul 1999, pentru acoperirea pierderilor de la Bancorex și Banca Agricola, ceea ce a determinat creșterea masei monetare. În consecința, rata inflației a crescut de la 40,6% în anul 1998 la 54,8% în 1999, pentru a scadea la 40,7% în anul 2000.
„Creditul neguvernamental a început sa creasca dupa 2000, la terminarea procesului de curațare a sistemului bancar. Am pierdut opt ani pentru ca sa înceapa activitatea normala de creditare. Inflația a fost o alta victima a crimei financiare. Daca statul nu ar fi injectat bani pentru Bancorex și Banca Agricola, poate am fi urmarit în acest an o inflație de 5%-6%, și nu abia peste doi ani”, a mai spus Bogza.
El a aratat ca, în urma acestor fraude, banca centrala a luat o serie de masuri, printre care introducerea unor reglementari stricte pentru autorizarea conducerii bancilor, creșterea calitații supravegherii bancare, înființarea Centralei Riscurilor Bancare, constituirea arhivei electronice a garanțiilor la Ministerul Justiției și introducerea prevederilor privind cunoașterea clientelei.
Sergiu Ion
Ziarul Financiar