Cu puțină atenție, câțiva cercetători ruși au reușit să facă să rodească semințe, vechi de 30.000 de ani, găsite în stratul de permafrost.
Florile care au dat din aceste semințe au făcut la rândul lor semințe, iar acum plantele își continuă linia genetică, nederanjate de schimbările climaterice.
Se pare că semințele de Silene stenophylla au fost îngropate de către veverițe, în timpul Pleitoscenului superior, și acoperite cu multiple straturi de sol înghețat, de-a lungul anilor.
Cercetătorii, în frunte cu David Gilichinsky, au reușit să le recupereze de la o adâncime de 125 de metri, acestea păstrându-se perfect la -7 grade Celsius.
Deși nu este prima reușită de acest fel, cercetători din Israel reușind și ei să readucă la viața o plantă veche de 2.000 de ani, vârsta semințelor de Silene stenophylla este impresionantă, dovedind potențialul comorilor ascunse în stratul de permafrost al Pământului.
Bazându-se pe posibilitatea readucerii la viața a semințelor înghețate, cercetători ai Băncii de Resurse Globale de Semințe din Svalbard, Norvegia, au inghețat mii de semințe într-o peșteră subterană, ca rezerve în cazul unei crize globale agricole.
O astfel de rezervă de semințe există și în România, intitulându-se Banca de Resurse Genetive Vegetale, din Suceava, al cărei rol este să „protejeze biodiversitatea vegetală a României în caz de calamități sau fenomene naturale nedorite”, conform declarațiilor directorului acestei instituții, Silvia Străjer. „Semințele de aici reprezintă rezerva strategică a țării, iar dacă din motivele amintite dispare o specie dintr-o anumită parte a României, aceasta se reintroduce în cultură, din bancă”.