Filmul rusesc „Leviathan”, în cinematografele din România din 13 martie (trailer)

Intrat în cursa pentru o statuetă Oscar și distins cu Globul de Aur pentru cel mai bun film într-o altă limbă decât engleza, „Leviathan” a stârnit admirație printre critici și controverse în Rusia, unde a fost perceput de unii oficiali ai regimului lui Vladimir Putin drept un film „anti-rusesc”.

În cinematografele rusești nu a rulat în forma originală, din cauza legii care interzice înjurăturile în spațiul public. Totodată, ministrul Culturii din această țară, Vladimir Medinsky, a propus conceperea unor reguli care să împiedice proiecția filmelor ce „defăimează cultura națională”.

Biserica Ortodoxă Rusă a reacționat și ea, prin purtătorul ei de cuvânt, citat de AFP. „E evident că e gândit special ca să servească audiența din Vest, sau mai degrabă elita din Vest, din moment ce reia deliberat mituri populare despre Rusia”, a spus arhiepiscopul Vsevolod Chaplin, recunoscând că nu a văzut filmul.

„Leviathan” a fost descris drept „o capodoperă” de jurnaliștii de la cotidianul britanic The Guardian și de alte mari publicații ale lumii, iar recunoașterea lui a început la Festivalul de la Cannes, în 2014, când a câștigat premiul pentru scenariu.

Andrei Zviaghințev și Oleg Neghin semnează scenariul inspirat de întâmplări reale din Rusia. Personajul principal este un mecanic (Alexei Serebriakov) dintr-un orășel situat în Peninsula Kola, în nord-vestul Rusiei, care îl înfruntă cu toate puterile sale pe primarul (Roman Madianov) care a pus ochii pe terenul său.

Filmul a avut premiera în România la festivalul Les Films de Cannes à Bucarest, în octombrie 2014, și va fi proiectat din 13 martie la Grand Cinema Digiplex Băneasa, Elvira Popescu, Cinema Studio, Union, Muzeul Țăranului Român, Movieplex București, Hollywood Multiplex, Cinema Victoria din Cluj, Cityplex Constanța și Cityplex Brașov.

Andrei Zviaghințev, în vârstă de 50 de ani, este unul dintre cei mai apreciați regizori contemporani ruși. În 2003, a câștigat Leul de Aur la Veneția, cu filmul „Întoarcerea/ The Return”. Au urmat „Exilul/ The Banishment”, care a concurat pentru Palme d”Or în 2007, și „Elena”, distins cu premiul juriului Un Certain Regard în 2011.

Nancy Condee, autoarea cărții „The Imperial Trace: Recent Russian Cinema” și specialistă în politicile culturale rusești și sovietice la Universitatea din Pittsburgh, îl descrie pe Andrei Zviaghințev ca fiind un regizor „foarte activ și preocupat de problemele spirituale într-un cadru biblic, alegoric. Este în mod evident un credincios adevărat, dar nu în sensul instituțional”, iar filmele sale sunt pline de „săgeți îndreptate către cer, care te ridică, departe de realitatea decăzută”.