Filmul în 2005: Anul lui Cristi Puiu

Noua legislație, prevederi controversate, blocaj în finanțarea proiectelor câștigatoare la concursul Centrului Național al Cinematografiei (CNC) – toate s-au întâmplat în acest an în domeniul filmului.

Tot în 2005, Cristi Puiu a luat un premiu la Cannes, iar Francis Ford Coppola a filmat în România.

Dupa o prima jumatate a anului plina de noutați – regulament nou de concurs și legislație noua privind cinematografia -, în a doua jumatate, lucrurile au parut sa se fi împotmolit. A reieșit ca noutațile au nevoie de schimbari pe ici, pe colo, iar acestea dureaza mai mult decât anticipau Ministerul Culturii și Cultelor și CNC.

De departe, cel mai premiat și cel mai vizionat film românesc al anului a fost „Moartea domnului Lazarescu”, în regia lui Cristi Puiu, în timp ce dintre regizorii straini care au ajuns în România în cautarea unor locații potrivite sau a unor servicii de producție mai ieftine se remarca Francis Ford Coppola.

Noi prevederi legale
Din vara, domeniul cinematografiei este reglementat de un nou act normativ: Ordonanța Guvernului nr. 39, care nu a fost înca aprobata prin lege de Parlament. Ordonanța a fost salutata pentru câteva prevederi, precum reînființarea Arhivei Naționale de Filme ca instituție publica, crearea a doua comisii de selecție separate pe genuri – una pentru lungmetrajele și scurtmetrajele de ficțiune participante la concursul CNC, alta pentru documentare și filme de animație -, crearea unui Consiliu de Administrație al CNC și posibilitatea acordarii din Fondul Cinematografic de sprijin financiar nerambursabil, nu numai rambursabil fara dobânda, ca pâna acum.

Pe de alta parte, unele prevederi ale Ordonanței au stârnit reacții adverse, în special din partea posturilor de televiziune și a organizațiilor din audiovizual. Cel mai criticat articol a fost cel referitor la obligația televiziunilor de a aloca 5% din timpul de transmisie filmelor românești.

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Asociația Româna de Comunicații Audiovizuale au protestat fața de aceasta prevedere și, ulterior, Comisia Europeana a avertizat ca se încalca principiul nediscriminarii pe criterii de naționalitate din Tratatul CE. Chestiunea este menționata și în raportul de monitorizare al Comisiei Europene referitor la România, dat publicitații în octombrie. Senatorii din Comisia de cultura au votat însa un amendament care elimina aceasta obligație a posturilor tv.

De asemenea, CNA și Clubul Român de Presa au criticat alta prevedere, conform careia la Fondul Cinematografic se aduna 3% din valoarea contractelor de publicitate încheiate de posturile de radio și televiziune. CNA și Asociația de Comunicații prin Cablu au fost nemulțumite și de colectarea pentru Fondul Cinematografic a 1% din totalul veniturilor încasate de operatorii de cablu.

Cea din urma prevedere a fost eliminata de senatorii din Comisia de cultura, în timp ce Senatul a decis ca posturile de televiziune vor putea folosi pentru producția proprie de filme jumatate din contribuția de 3% din contravaloarea minutelor de publicitate contractate.

În ultimele luni ale anului, Ordonanța privind cinematografia a intrat în vizorul Consiliului Concurenței, la fel ca proiectul de regulament întocmit pe baza ei pentru concursul de proiecte al CNC.

Un concurs în loc de doua
O sesiune de concurs dintre cele doua prevazute inițial a avut loc pâna la urma anul acesta, cu scopul de a sprijini financiar proiecte de film românești. Concursul din vara a fost organizat dupa un alt regulament decât cel de anul trecut, în condițiile în care elaborarea unui nou regulament a fost unul dintre primele lucruri stabilite de Mona Musca în calitate de ministru al Culturii, dupa discuții cu cineaștii.

Comisia de selecție a considerat ca 18 proiecte merita sa primeasca bani de la stat pentru a fi turnate. Ulterior, alte șapte contestații au fost soluționate favorabil. Nici unul dintre aceste 25 de proiecte nu și-a primit însa banii pâna în prezent. Totodata, sesiunea a doua a concursului – care ar fi trebuit anunțata în mod optim în septembrie-octombrie – nu mai are când sa fie lansata anul acesta.

Întârzierea finanțarii proiectelor câștigatoare și pierderea sesiunii secunde își au originea în Ordonanța privind cinematografia. De pilda, aceasta prevede la un articol ca intensitatea maxima a creditului direct ce poate fi acordat unui proiect este de 50% din valoarea totala a bugetului de cheltuieli de producție, iar la un alt articol ca în cazul coproducțiilor creditul poate fi de pâna la 65% din contribuția parții române la realizarea filmului. Consiliul Concurenței a apreciat ca e nevoie de un procent unitar – 50% – atât pentru producțiile naționale, cât și pentru coproducții.

Chestiunea e pe cale sa se rezolve, dar pâna una alta, în 2005 a avut loc o singura sesiune de concurs, iar finanțarea celor 25 de proiecte câștigatoare, precum și a altor opt „suplimentare” din 2003, este blocata de șase luni.

Mai puține premiere românești
Spre deosebire de 11 anul trecut, 8 filme românești au intrat în cinematografe în 2005: „Sistemul nervos” – regia Mircea Daneliuc, „Second Hand” și „Femeia visurilor” – Dan Pița, „Moartea domnului Lazarescu” – Cristi Puiu, „15” – Sergiu Nicolaescu, „Marele jaf comunist” – Alexandru Solomon, „Fix Alert” – Florin Piersic Jr. și „Despre morți numai de bine” – Claudiu Romila. „Faraonul” lui Sinișa Dragin și documentarele „Grațian” de Thomas Ciulei și „Dumnezeu la saxofon, dracul la vioara” – Alexandra Gulea au putut fi vazute doar în câte un cinematograf retras: Europa, respectiv Elvira Popescu.

„Moartea domnului Lazarescu” a suscitat, de departe, cel mai mare interes. Dupa ce a câștigat premiul secțiunii Un certain regard la Cannes, filmul lui Puiu a mers din festival în festival, adunând o suma de premii la Copenhaga, Motovun, Alba Regia, Chicago, Reykjavik, Namur, Bratislava etc. „Moartea domnului Lazarescu” a fost și cel mai vizionat film românesc al anului la cinema, având circa 25.200 de spectatori – o cifra mai mica însa decât „Filantropica”, „Occident”, „Furia” sau „Orient Express” în anii trecuți.

Lungmetrajul lui Puiu mai are însa ceva de spus și anul viitor. El va fi difuzat de Televiziunea Româna și va rula în cinematografe din mai multe țari straine, inclusiv Franța și Statele Unite. În plus, filmul reprezinta România în cursa nominalizarilor la cel mai bun film strain la Oscaruri și este nominalizat la prestigioasele Independent Spirit Awards.

Pe lânga „Moartea domnului Lazarescu”, o singura premiera autohtona a reușit sa mai treaca pragul de zece mii de spectatori: „15”, în regia Sergiu Nicolaescu, care a adus în cinematografe 12.276 oameni.

Cele doua filme ale lui Dan Pița – „Second Hand” și „Femeia visurilor” – au fost vazute de 5.833, respectiv 1.723 de oameni, în timp ce „Sistemul nervos” al lui Mircea Daneliuc a avut 1.904 spectatori.

„Marele jaf comunist”, documentarul lui Alexandru Solomon, a ramas doar doua saptamâni în cinematografe, timp în care a fost vazut de 744 de oameni, în timp ce debutul în regia de lungmetraj al lui Florin Piersic Jr., „Fix Alert”, a avut 715 de spectatori, conform agenției Champions. Pâna la 18 decembrie, „Despre morți numai de bine” de Claudiu Romila a numarat 505 spectatori.

„Star Wars”, favoritul românilor
Filmul care a reușit sa convinga cei mai mulți români sa plateasca biletul la cinema în 2005 este „Star Wars: Episodul III – Razbunarea Sith”. Ultimul episod din celebra saga regizata de George Lucas a fost vazut de 112.870 români în cele șapte saptamâni în care a rulat, având încasari de circa 1,1 milioane lei (11 miliarde lei vechi), potrivit clasamentului întocmit de agenția Champions.

În box office-ul românesc pâna la 18 decembrie, pe podium se mai afla „Alexander”/”Alexandru”, cu aproape 90.000 de spectatori și încasari de 707.000 lei (7,07 miliarde lei vechi), și „War of the Worlds”/”Razboiul lumilor”, cu puțin peste 87.000 de spectatori și încasari de 827.000 lei (8,27 miliarde lei vechi).

Filmat în România
Dupa câteva luni în care a vizitat România pentru a studia viața și opera lui Mircea Eliade, Francis Ford Coppola a filmat, începând din octombrie, „Tinerețe fara tinerețe”. Scenariul filmului este scris, produs și regizat de Coppola, dupa nuvela omonima a lui Eliade.

Creatorul „Nașului” s-a întors astfel la regie dupa o pauza de peste opt ani. În rolurile principale se afla Tim Roth, Alexandra Maria Lara, Bruno Ganz și Marcel Iureș, iar echipa de producție a fost formata în principal din români.

Olivier Martinez („Blood & Chocolate”), Ray Winstone („Sweeney Todd”), Jean Claude van Damme („2nd in Command”), Steven Seagal („Shadows of the Past”) și Wesley Snipes („RazorÂ’s Edge”) se numara printre actorii care au ajuns în România pentru filmari la Studiourile MediaPro sau la Castel Film.

În Studiourile de la Buftea s-au filmat anul acesta 12 producții, dintre care doua românești. Printre cele mai importante se numara producția Lakeshore Entertainment „Blood & Chocolate” și doua producții BBC: „Sweeney Todd” și „Space Race”.

Totodata, „Jacquo le Croquant”, povestea unui personaj copil creat de scriitorul Eugene Le Roy în urma cu peste o suta de ani, i-a adus în România pe Gaspar Ulliel, câștigatorul premiului Cesar 2005 pentru cea mai tânara speranța și actor în recentul „Un long dimanche de fiançailles”, pe Emmanuelle Seigner și Marie-Jose Croze – premiul pentru interpretare feminina, Cannes 2003.

Alecia Moore, alias Pink, a interpretat primul sau rol principal în cinema la Buftea, unde a filmat thriller-ul „Catacombe” împreuna cu Shannyn Sosamon, în timp ce Tara Reid, din filmele pentru adolescenți „American Pie” (1&2), a jucat în „Incubus” la Castel Film.

Ioana Chira
Mediafax