Filme româneşti în cursa pentru Oscar (2002-2012)
Oscarurile, cele mai importante şi râvnite premii din industria cinematografiei, atrag an de an o diversitate de filme propuse de ţări din întreaga lume pentru a fi nominalizate la celebrele statuete.
O propunere pentru lista cu producţiile eligibile – din care juriul alege apoi nominalizaţii, din care va fi selectat norocosul câştigător – aduce nu doar notorietate, ci şi încasări mai mari filmelor respective. În această situaţie se află şi nouă lungmetraje româneşti, care au reprezentat în ultimii zece ani propunerile României la premiul Oscar, la categoria „cel mai bun film într-o limbă străină”. În 2003, România nu a făcut nici o propunere pentru Oscar deoarece nu au existat filme care să întrunească toate condiţiile impuse de Academia de film americană. Filmele au fost desemnate de jurii de specialitate, reunite la nivelul Centrului Naţional al Cinematografiei.
2011 – „Morgen”, regia Marian Crişan
Debutul în lungmetraj al lui Marian Crişan, „Morgen”, a fost propunerea României la secţiunea „cel mai bun film într-o limbă străină” la premiile Oscar din 2012, ale caror nominalizări au fost anunţate pe 24 ianuarie, la Los Angeles.
Propunerea la Oscarurile de anul viitor vine după ce „Morgen” a primit mai multe distincţii la festivaluri internaţionale de profil. Astfel, Marian Crişan a primit, în august 2010, la Festivalul Internaţional de Film de la Locarno, premiul special al juriului, precum şi premiul ecumenic pentru filmul „Morgen”. „Morgen” spune povestea unui bărbat – Nelu (Andras Hathazi) care trăieşte la graniţa româno-ungară şi care, într-o zi, „pescuieşte” un emigrant ilegal turc (Yilmaz Yalcin). Acesta îi oferă lui Nelu bani pentru a-l ajuta să treacă ilegal prin România. Fără să înţeleagă exact ce vrea să îi comunice emigrantul, Nelu ia banii şi îi promite că îl va ajuta să treacă graniţa „mâine” („morgen”, în limba germană, n.r.).
2010 – „Eu când vreau să fluier, fluier”, regia Florin Şerban
Propunerea României de anul trecut la Oscar, „Eu când vreau să fluier, fluier” a fost unul dintre cele mai apreciate filme europene din 2010. Debutul în lungmetraj al lui Florin Şerban a fost primul film românesc din ultimii 17 ani care a intrat în competiţia oficială a Festivalului de la Berlin şi a reuşit să ia şi două premii importante: marele premiu al juriului – Ursul de Argint şi distincţia „Alfred Bauer”. Totodată, a primit şi trofeul Gopo pentru cel mai bun lungmetraj în 2011.
Filmul spune povestea lui Silviu (interpretat de George Piştereanu) care, după patru ani petrecuţi într-un penitenciar pe malul Dunării, a avansat în ierarhia de dormitor, devenind Jupân. Cu două săptămâni înainte de eliberare, el primeşte o vizită neaşteptată. Află că mama lui s-a întors acasă, după mult timp, din Italia şi vrea să îl ia cu ea pe fratele lui mai mic. Silviu are cinci zile să găsească o soluţie. Cele cinci zile devin o eternitate când Silviu se îndrăgosteşte de o studentă frumoasă la Sociologie, Ana (Ada Condeescu), venită în practică la penitenciar. Copleşit de emoţii şi presat de timp, Silviu închide ochii. Libertatea, vântul, drumul, primul sărut. Din acest moment i se poate întâmpla orice.
2009 – „Poliţist, adjectiv”, regia Corneliu Porumboiu
„Poliţist, adjectiv” a fost vedeta anului 2009 în cinematografia românească şi nu numai. Filmul lui Porumboiu, filmat în Vasluiul natal, spune povestea unui poliţist Cristi (Dragoş Bucur), eroul unui demers kafkian: el trebuie să urmărească nişte liceeni despre care se presupune că fumează haşiş. Pentru pelicula „Poliţist, adjectiv”, Corneliu Porumboiu a câştigat în 2009 premiul FIPRESCI şi Premiul Juriului la secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de Film de la Cannes. „Poliţist, adjectiv” a primit, printre altele, şi Trofeul Transilvania la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) 2009, dar şi Trofeul Gopo pentru cel mai bun lungmetraj în 2010. Totodată, „Poliţist, adjectiv” s-a aflat pe lista celor 69 de pelicule care au concurat pentru nominalizare la premiul Globul de Aur pentru film străin şi a făcut parte din lista de 48 de producţii eligibile pentru o nominalizare la premiile Academiei Europene de Film, însă fãrã success…
2008 – „Restul e tăcere„, regia Nae Caranfil
Un regal de scene comice, decoruri grandioase şi costume de epocă, dar şi accente dramatice şi situaţii-limită, „Restul e tăcere” a fost unul dintre cele mai apreciate ale anului 2008. Cu sute de figuranţi, maşini de epocă şi costume din cele mai alese, semnate de creatoarea Doina Levintza, „Restul e tăcere” i-a adus în rolurile principale, alături de Marius Florea Vizante, pe Ovidiu Niculescu, Mirela Zeta, Gruia Sandu, Valentin Popescu, Nicu Mihoc, Silviu Biriş,Florin Zamfirescu, Alexandru Hasnaş, cu participarea extraordinară a actriţei Ioana Bulca, în rolul Aristizza. Pelicula spune o poveste bazată, în mare parte, pe întâmplări adevărate, care îl au în centrul acţiunii pe tânărul Grig, fiul unei vedete a Teatrului Naţional, în urmă cu aproape 100 de ani.”Restul e tăcere” a obţinut Trofeul Gopo pentru cel mai bun lungmetraj, în anul 2009. Nae Caranfil a obţinut pentru „Restul e tăcere” şi premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de film B-EST 2008, unde filmul a primit şi premiul publicului. Totodată, scenariul filmului a câştigat şi Marele Premiu pentru cel mai bun scenariu la Festivalul Internaţional de Film de la Paris în 1995 şi premiul al doilea la competiţia „Hartly & Merrill International Scriptwriting Competition”, Los Angeles 1999. Totodată, „Restul e tăcere”, de Nae Caranfil, s-a numărat şi printre cele 53 de propuneri pentru nominalizările la Globul de Aur pentru cel mai bun film străin.
2007 – „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile„, regia Cristian Mungiu
Succesul filmului „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” a depăşit graniţele României, pelicula semnată de Cristian Mungiu reuşind să devină vedeta europeană a anului 2007. Primul lungmetraj românesc care a câştigat trofeul suprem – Palme d’Or – la Festivalul de la Cannes, „4,3,2” a primit numeroase distincţii, printre care Marele Premiu al Academiei Europene de Film pe 2007, premiul pentru cel mai bun film din partea Asociaţiei criticilor din Los Angeles, Marele Premiu FIPRESCI pentru cel mai bun film al anului, premiul pentru cel mai bun film la Festivalul de la Stockholm, dar şi Hollywood World Award şi Trofeul Gopo pentru cel mai bun lungmetraj în 2008. Nu în ultimul rând, filmul, care-i are în distribuţie pe Anamaria Marinca, Laura Vasiliu şi Vlad Ivanov, a fost nominalizat la Globurile de Aur, însã trofeul pentru cel mai bun film străin a revenit în acel an producţiei „The Diving Bell and the Butterfly”, de Julian Schnabel.
2006 – „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii”, regia Cătălin Mitulescu
„Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii”, de Cătălin Mitulescu, a fost propunerea României la premiul Oscar pentru „cel mai bun film străin” din 2007 şi s-a aflat pe lista peliculelor eligibile pentru o nominalizare, pe care însă nu a obţinut-o.
Lungmetrajul de debut al regizorului Cătălin Mitulescu – câştigătorul unui Palme d’Or pentru scurtmetraj în 2004 -, „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” a avut premiera mondială în 2006, la Festivalul de la Cannes, în secţiunea Un Certain Regard, unde nu a reuşit să obţină decât un premiu de interpretare, acordat actriţei Dorotheea Petre.”Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” spune, cu emoţie şi uneori cu umor, povestea a doi fraţi dintr-un cartier mărginaş al Bucureştiului, în ultimele zile ale comunismului. Din distribuţie mai fac parte: Mircea Diaconu, Carmen Ungureanu, Jean Constantin, Florin Zamfirescu. Scenariul este semnat de Andreea Vălean şi Cătălin Mitulescu. În anul 2007, la cea de-a 79-a ediţie a premiilor Oscar, s-au introdus mai multe reguli noi în ceea ce priveşte categoria „cel mai bun film străin”. Printre altele, nu mai este obligatoriu ca limba în care sunt realizate filmele să fie aceeaşi cu cea a ţării care face propunerea.
Totodată, s-a introdus sistemul de vot în două etape pentru această categorie: iniţial numărul propunerilor considerate eligibile se reduce la 9, ulterior fiind nominalizate dintre acestea cinci pelicule.
2005 – „Moartea domnului Lăzărescu”, regia Cristi Puiu
2005 a fost anul lui Cristi Puiu în cinematografie. După ce a câştigat premiul secţiunii Un certain regard la Cannes, filmul „Moartea domnului Lăzărescu” a mers din festival în festival, adunând premii la Copenhaga, Motovun, Alba Regia, Chicago, Reykjavik, Namur, Bratislava etc. în afară de faptul că a reprezentat România în cursa Oscarurilor din 2006, filmul lui Puiu a fost nominalizat la prestigioasele Independent Spirit Awards şi s-a numărat şi printre propunerile pentru nominalizările la Globurile de Aur din 2006.Povestea unui bărbat de 63 de ani (interpretat de Ion Fiscuteanu) a cărui suferinţă se transformă într-un coşmar pe când este plimbat de la un spital la altul prin Bucureşti, „Moartea domnului Lăzărescu” a fost „răsfăţatul” ediţiei din 2005 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania, unde a primit cinci premii. Totodată, filmul lui Puiu a fost
Filmul, cu Ion Fiscuteanu, Luminiţa Gheorghiu, Monica Bârlădeanu, Rodica Lazăr, în distribuţie, a adunat şi numeroase cronici favorabile în presa internaţională. „Moartea domnului Lăzărescu” a fost o vedetă şi la Festivalul de la New York din 2005, fiind considerat la momentul respectiv de presa americană „o operă sclipitoare”, cronicile remarcând în special umorul negru şi rolul făcut de Ion Fiscuteanu.
2004 – „Orient Express”, regia Sergiu Nicolaescu
Având la bază romanul „Prinţul” de Tudor Teodorescu Branişte, filmul „Orient Express” vorbeşte despre dispariţia nobilimii din România. Pelicula semnată de Sergiu Nicolaescu este un film despre viaţă, ratare, nostalgie, vîrste, iubire şi destin. „Orient Express” beneficiază de o distribuţie de excepţie: Sergiu Nicolaescu, Maia Morgenstern, Dan Bittman, Gheorghe Dinică, Ioana Moldovan, Daniela Nane, Alina Chivulescu, Dan Puric. Scenariul este semnat de Sergiu Nicolaescu, Ion Cărmăzan şi Corneliu Dragomirescu. Costumele au fost special create pentru acest film de Doina Levintza.
2003 – România nu a înscris nici un film pentru premiile Oscar din 2004, întrucât producţiile româneşti din anul 2003 nu au îndeplinit criteriile impuse de Academia de film americanã. Potrivit regulamentului, producţia propusă să concureze la Oscarul pentru cel mai bun film străin trebuia să fi avut premiera în România până la 30 septembrie 2003 şi să fi rulat timp de cel puţin 10 zile în cinematografele româneşti.
2002 – „Filantropica”, regia Nae Caranfil
„Filantropica”, în regia lui Nae Caranfil, este o coproducţie româno-franceză care a fost prezentată în 2002 în avanpremieră specială la Festivalul de la Cannes. Din distribuţie fac parte renumiţii actori Mircea Diaconu, Gheorghe Dinică, Mara Nicolescu, Florin Zamfirescu, Marius Florea Vizante şi Florin Călinescu.
Protagonistul filmului este Ovidiu (Mircea Diaconu), profesor şi scriitor aspirant, care locuieşte cu părinţii săi. Acesta se îndrăgosteşte de o tânără, Diana (Viorica Voda) şi, ca să o impresioneze, Ovidiu intră într-o reţea de cerşetorie gestionată de interlopul Pepe (Gheorghe Dinică).
Pelicula a câştigat premiul special al juriului la festivalul goEast, Wiesbaden (2002), premiul juriului alcătuit din tineri cinefili europeni la Festivalul Internaţional de Film de Dragoste de la Mons, Belgia (2002), şi premiul publicului la Festivalul de Film de la Paris (2002) şi la Würzburg International Filmweekend (2003).
Primul premiu Oscar pentru cel mai bun film străin a fost acordat în anul 1957 şi i-a revenit peliculei „La Strada” de Fellini. Producţiile eligibile la categoria „cel mai bun film într-o limbă străină” trebuie să fie lungmetraje produse în afara Statelor Unite ale Americii, cu un dialog preponderent într-o altă limbă decât engleza, care să fi fost lansate în ţara de origine nu mai devreme de 1 octombrie a anului anterior propunerii şi nu mai târziu de 30 septembrie a anului în curs propunerii. De asemenea, filmele eligibile trebuie să fi rulat cel puţin şapte zile consecutiv într-un cinematograf şi să aducă încasări producătorului şi distribuitorului.
(Mădălina Cerban, Laura Mitran, Ana Obretin, gandul.info)