Febra actorilor-regizori
Evident, acest trend nu are nimic nou: de la Clint Eastwood, la Kevin Costner sau Mel Gibson, eforturile actorilor de a deveni regizori nu numai ca nu au fost ridiculizate de industrie ci, cel mai adesea, au fost ridicate în slavi și recompensate cu o caruța de Oscar-uri. Pentru ca nimic nu iubește Academia americana de film mai mult decât un actor vanitos care se dovedește a fi un artist complex. Se pliaza perfect pe obsesia hollywoodiana a „privirii dincolo de aparența”.
Toata aceasta prețuire nu face decât sa încurajeze un trend: așa se face ca, în 2005, fiecare actor care a știut sa articuleze doua vorbe, s-a visat regizor. Și asta n-a fost deloc un lucru rau: câteva dintre cele mai bune pelicule ale lui 2005 au fost realizate de interpreți care au debutat în spatele camerei de filmat.
E foarte sexy, dar și extrem de inteligent. Tânjește, însa, dupa mai multa stima. Daca-l asculți, susține ca nu merita atâta considerație: nu crede ca e un mare actor. Vorbim de George Clooney care nu se mai mulțumește cu celebritatea și frumusețea, dar vrea sa puna pe raft și premiul pentru modestie & simpatie. Acum ambiția sa e sa devina un regizor important. Un plan nu tocmai utopic, din moment ce a avut onoarea de-a deschide festivalul de la Veneția cu „Good Night and Good Luck”, film realizat de el. Publicul a fost în încurcatura: n-a știut daca sa-l aplaude pe George actorul sau pe George regizorul. Considerat unanim ca unul dintre vârfurile cinematografice ale lui 2005, „Good Night…” e nominalizat la Globurile de aur pentru cel mai bun film și regizor și are calea spre Oscaruri larg deschisa.
Dar Clooney, în postura de „mânuitor de actori”, cucerise deja consensul criticii cu „Confessions of a Dangerous Mind” și tot ceea ce avea de facut era sa confirme. În acest moment, exista și alții care vor sa-i calce pe urme și sa devina autori absoluți. Cea mai noua pretendenta la acest statut e Scarlett Johansson, care împarte cu Sienna Miller premiul celei mai glamour actrițe a momentului, și care e hotarâta și ea sa devina regizor „de filme mici și inteligente”, dupa propriile-i declarații.
„Director-addicted” s-a revelat a fi și Gwyneth Paltrow, care și-a ascuns look-ul de balerina focoasa îmbracata în cașmir în spatele camerei de luat vederi, pentru scurt metrajul comic „Dealbreaker”, a carui protagonista e o femeie de 30 și ceva de ani cu o viața dezastroasa. Filmul a ieșit în versiune DVD în octombrie. În afara satisfacției de-a contribuit la ajutarea zonelor sinistrate din Kenia, ca parte a pre-producției, Gwyneth susține ca aceasta experiența a fost fundamentala pentru a-și da seama ca e nascuta ca sa faca regie. „Cred ca sunt foarte sensibila la punctul de vedere al unui actor, pentru ca am muncit în 30 de filme, de circa 12 ani, și am învațat tehnica cinematografica prin osmoza.”
Dar Gwyneth are morbul platourilor de filmat de când se știe, fiind copil de actori. La fel ca și Mira Srovino, care viseaza de mult sa-l îndrume într-un film pe tatal sau, actorul Paul Sorvino. În 2006 va avea, în sfârști șansa sa faca acest lucru, într-o poveste amplasata în anii ’50 și inspirata dintr-un roman despre care Mira nu vrea sa vorbeasca, de frica sa nu i se sufle drepturile de autor.
Afla ce alți actori se viseaza regizori numai în