Exporturile de mobila vor depași 500 mil. $ in 2002
Exporturile de mobila au fost anul trecut de jumatate miliard de dolari, iar pentru anul acesta piața se așteapta la o creștere de 5-6%.Mobila a reprezentat 5,6% din totalul exporturilor de anul trecut și 3,1% din producția industriala.
De altfel, industria este dependenta practic de export, în condițiile în care 80% din producție se vinde peste hotare. Având în vedere ca piața interna este de doua ori mai mica valoric decât producția exportata, singura șansa a producatorilor români ramâne consolidarea poziției pe piețele occidentale.
Dependența de exporturi este în sine un factor negativ, considera Andrei Menhardt, director general al companiei Silvarom și președinte al Asociației Producatorilor de Mobila din România (APMR), dar aduce cu sine și lucruri bune: competiția permanenta care duce la creșterea calitații produselor, dar și a managementului, investiții în retehnologizare, creșterea productivitații.
Producția de mobilier este probabil cea mai paradoxala industrie din România. Au crescut atât producția cât și importurile și, cu toate acestea, consumul intern este în scadere.
Explicația: ponderea din ce în ce mai mare a exporturilor (78% în 2001) în totalul producției, importurile necrescând atât de repede pe cât au scazut vânzarile din producția interna Astfel, consumul intern de mobila a fost în 2001 de 224 milioane de dolari, fața de 235 mil. $ în 2000, dar APMR considera ca aceasta valoare va crește cu 3-5% annual de acum încolo.
Producția de mobila din România a urmat un trend sinusoidal în ultimii doisprezece ani. Astfel, imediat dupa revoluție, producția a scazut ca urmare a dezorganizarii pieței estice (prin desființarea CAER), piața care absorbea peste 22% din volumul producției, reducerii programului de lucru, scaderea accentuata a numarului de locuințe nou construite.
În plus, creșterea prețurilor la materii prime și dificultatea gasirii unor noi piețe de desfacere au scos de pe piața mai mulți producatori.
În timp, o data cu creșterea investițiilor în domeniu, volumul producției a crescut, ajungând anul trecut aproape de valoarea consemnata în 1989. Mai mult, exportul chiar a depașit în 2001 valoarea atinsa în 1989, cea mai mare parte a producției îndreptându-se catre Europa de Vest.
Importurile-o treime din piața
În același timp, dupa revoluție au aparut și primele importuri de mobila, care au ajuns în prezent sa reprezinte mai mult de o treime din vânzarile de pe piața româneasca (84,5 mil. $ din 224 mil. $ în 2001 ). Potrivit lui Andrei Menhardt, creșterea importurilor are mai multe cauze: „Oricât de mare producator ai fi nu poți sa acoperi toate gusturile.
Sunt elemente de design pe care nu le-am stapânit destul de bine (cum ar fi producția de bucatarii la cheie, care nu s-au facut pâna de curând în România, sau mobilierul de birouri). În plus, pe piața au intrat produse foarte ieftine – mobila ușoara, viu colorata, cu design modern, nu foarte rezistenta, dar la prețuri mai mici. Mobila româneasca este prin tradiție o mobila solida, din lemn masiv și nu am reușit sa ne adaptam suficient de repede”.
Printre cauze ar putea fi menționat chiar și snobismul, sunt de parere alți producatori. O creștere semnificativa a importurilor, de aproape 20%, s-a simțit și anul trecut. „Piața vestica este oarecum în criza, astfel ca ceilalți producatori din est au venit pe piața noastra, ca sa încearca un debușeu”, explica Menhardt.
Pe viitor însa ponderea importurilor va scadea, afirma el, pe masura ce companiile românești își vor adapta producția la ceea ce se cere pe piața.
Pericol: scad vânzarile în UE
Daca ponderea importurilor va scadea, nu același lucru se poate spune despre producție și importuri. Astfel, APMR estimeaza ca producția și exporturile vor crește, mâna-n-mâna, cu 6-7% în acest an, în pofida declinului de pe piețele din Occident.
„Vânzarile de mobila în Europa de Vest au scazut chiar cu 20-30%, așa ca putem vorbi chiar de o criza. Pâna acum, vânzarile de mobila româneasca nu au avut de suferit, dar este posibil ca volumul exportului sa scada spre sfârșitul anului”, afirma președintele asociației.
„În 2002, ne așteptam la o creștere a volumului exporturilor și la o stagnare sau o mica creștere a pieței interne”, spunea în urma cu doua luni Dan Viorel Șucu, președintele grupului de firme Mobexpert.
Pe de alta parte, APMR a elaborat o prognoza conforma careia, în 2010, volumul producției va depași 1,1 miliarde de dolari, cu doua treimi mai mult decât anul trecut.
Exportul își va menține ponderea de aproximativ 80% din totalul producției, în timp ce vânzarile pe piața interna se vor dubla.
Productivitatea dubla fața de 1990
În România, exista peste 2.900 de fabrici de mobila, în care lucreaza peste 96.000 de oameni, de doua ori mai puțin decât în 1989. Între 1989 și 2001, investițiile și concedierile din industrie au dus la dublarea productivitații, iar aceasta tendința va continua.
„Daca pâna în 1990, în România se producea mai mult mobilier pentru uz casnic, producatorii au început sa-și modifice structura producției. În urmatorii ani, va crește mai mult producția de mobilier de birouri, dar și cea de dormitoare, sufragerii, mobilier tapițat”, spune Menhardt.
„Piața de mobilier pentru birou a fost în continua creștere în anii 1997-2001, având în vedere ca, în aceasta perioada, stocul de spații pentru birouri a crescut spectaculos de la 49.000 metri patrați în 1997 la 395.000 mp în 2001. Pentru acest an se previzioneaza o creștere de peste 80.000 mp de spații noi de birouri și, implicit, o creștere a volumului vânzarilor de mobilier pentru acest segment”, declara Octavian Costescu, directorul de vânzari și marketing al companiei Modul Design.
„Și pentru mobilierul de casa se anticipeaza o creștere a volumului vânzarilor, dat fiind faptul ca în acest an vor fi date în folosința peste 10.000 apartamente, iar pe de alta parte, având în vedere creșterea veniturilor populației, se previzioneaza o creștere și a volumului investițiilor în bunuri de folosința îndelungata”, reprezentantul oficialul Modul Design.
„Vânzarile de mobila merg în paralel cu construcția de locuințe. În ultimul timp însa, în România s-au construit mai multelocuințe pentru oamenii cu venituri peste medie. Producatorii de mobila trebuie totuși sa se adreseze în principal segmentului mediu, care au posibilitați financiare mai mici”, subliniaza președintele APMR.
La export, cele mai cautate produse ramân cele alcatuite din cât mai mult lemn natural.
Noul impozit pe profit din export lovește din plin
Având în vedere ca 80% din producție merge la export, revenirea la o cota de impozit pe profit de 25% va afecta serios companiile din domeniu. „Impozitul pe profitul obținut de export ne afecteaza. Nu atât majorarea impozitului, care sigur este importanta, ci faptul ca legislația se schimba permanent și astfel nu poți sa faci un plan de afaceri”, spune Viorel Catarama, președinte și director general al Elvila.
„Nivelul salariilor din ramurile care exporta cel mai mult produs finit (acestea fiind industria confecțiilor și mobila) este foarte mic, iar creșterea impozitului ar putea avea efect asupra salariilor. În aceste condiții, este posibila o scurgere a forței de munca spre alte ramuri economice. Pe de alta parte, un efect deloc neglijabil va fi reducerea volumului de investiții”, completeaza Menhardt.
O alta problema pentru producatorii autohtoni de mobila o reprezinta exportul de bușteni. România poate exploata anual 17 milioane mc de masa lemnoasa, astfel ca necesarul de masa lemnoasa pentru industria mobilei este acoperit, la modul general, din aceasta resursa, spune Menhardt.
Pe de alta parte însa, „nu ne convine sa se exporte buștenii, pentru ca astfel pierdem cea mai buna materie prima, din cauza ca românii nu-și pot permite sa plateasca același preț”, adauga oficialul APMR.
Bogdan NeaguZIARUL FINANACIAR