EXCLUSIV: Noah Wyle – Un bibliotecar cu capsa pusă pe seriale TV!

– Ai fost protagonistul celor trei filme anterioare serialului. Ce ai făcut pentru a te reconecta cu Flynn Carsen acum?

În ultimii doi ani, am lucrat la serialul „Falling Skies” şi nu l-am mai jucat pe Flynn Carsen de şapte ani, aşa că am ezitat puţin înainte de a reveni. Chiar am vrut să joc din nou acest personaj, iar faptul că au trecut şapte ani de atunci nu este vina nimănui – s-a întâmplat pentru că suntem într-o luptă legală cu scenaristul primului film, pentru a obţine drepturile asupra poveştii. Imediat după ce îmi pun costumul lui, mă simt ca şi cum nu l-aş fi dezbrăcat niciodată. Nu numai că nu uitasem cum e, dar aproape că am explodat în prima scenă filmată, atât de mult Flynn Carsen acumulasem în mine. M-am distrat atât de mult şi cred că pentru sufletul meu rolul acesta a fost ca un medicament minune.

– Semeni bine cu Flynn?

Este o versiune bună a mea. Mi-aş dori să semăn mai des cu el. Este partea aceea din mine care se distrează cu adevărat şi care e jucăuşă, cea care nu ia lucrurile în serios, care nu este prea copleşită de situaţie şi care are mult umor. Nu e intimidat niciodată, este extrem de inteligent şi încrezător în forţele proprii. Este o versiune ideală a mea. Acest personaj îmi împlineşte multe dintre ambiţiile din tinereţe legate de meseria de actor.

Foto: Diva

– Care este subiectul serialului „Bibliotecarii”?

Mitologia serialului spune că Biblioteca, unde sunt depozitate toate obiectele acestea mitologice şi magice, are o serie de candidaţi la postul de Bibliotecar. În cazul în care Bibliotecarul păţeşte ceva, trebuie înlocuit. Aceşti candidaţi sunt monitorizaţi constant în întreaga lume, dar ei nu ştiu asta. Cineva a descoperit lista candidaţilor şi îi omoară unul câte unul. Aşa că Flynn pleacă în lume şi îi adună pe cei care mai trăiesc înainte ca aceştia să ştie că au fost aleşi. Sunt un grup foarte variat. Unul dintre ei este un bătăuş care lucrează pe o platformă petrolieră din Oklahoma, una e voluntară la spital, altul este un hoţ adolescent care operează la nivel internaţional. Îi adună pe toţi, şi evident că se urăsc. Dar nu-i poate lăsa să plece fără să le arate Biblioteca, aşa că vieţile li se schimbă iremediabil: toţi devin angajaţi ai Bibliotecii şi se antrenează pentru postul de Bibliotecar. Dar nu sunt gata să devină unul încă.

– Cum e să fii şeful tuturor?

E grozav. A fost o evoluţie naturală, s-a întâmplat pur şi simplu, nu a fost ceva plănuit. Cred că s-a întâmplat în primul rând pentru că am pus punct Spitalului de urgenţă, care a fost un serial de grup, în care eu eram mezinul. Următoarea provocare pentru mine a fost să văd dacă pot sau nu să fiu actor principal într-o poveste de grup şi să fiu singurul responsabil de promovarea acelui produs. În acelaşi timp, să văd dacă pot avea mai multă responsibilitate, să fiu şi producător şi să am o cotă-parte din produsul la care lucrez. Să pot avea un aport creativ în proiectul cu pricina. După cinci ani în care am făcut asta, mi s-a oferit şansa de a mă simţi cu adevărat partener al lui Dean Devlin şi John Rogers. În această franciză chiar am o cotă-parte importantă: am început-o acum 11 ani şi am construit-o împreună. E ceva perfect organic. Mă simt la mine acasă aici.

– Erai sigur că vrei să revii la TV sau nu prea?

Televiziunea a fost foarte bună cu mine. Singurul dezavantaj al muncii în televiziune este legat de copii. Nu se mai filmează prea multe seriale în Los Angeles, aşa că stau multă vreme departe de familie. Dacă ai sezoane de 10 episoade, este mai interesant. Acestea fiind zise, nu sunt sigur câtă vreme voi putea face Bibliotecarii, pentru că trebuie să petrec multe luni din an departe de casă.

– Îţi iei copii după tine la filmări?

E prea greu să-i iau. Cu cât cresc mai mult, cu atât e mai greu să-i iei cu tine. Au meciuri de fotbal, petreceri aniversare şi chestii de genul ăsta. Încerc să nu petrec mai mult de două săptămâni departe de ei. Îi iau de obicei cu mine câteva zile sau merg eu acasă câteva zile. E complicat.

– Care crezi că este secretul acestei francize?

Tonul. Asta îmi place cel mai mult. Când mă gândesc ce vedem şi ce nu vedem la TV azi, îmi dau seama că nu există nimic de genul ăsta. E o comedie, dar are acţiune şi aventură. Are ceva din sperieturile din Scooby-Doo. Crede-mă, când ai un băiat de 8 ani şi o fată de 7 şi îi întrebi „La ce vreţi să ne uităm?”, iar unul spune „Vreau să văd My Little Pony” şi celălalt „Nu, vreau să mă uit la Familia Simpson”, îţi spui „Nu am ce să mai comentez”. Cred că pot să stau cu amândoi să mă uit la Bibliotecarul şi amândurora o să le placă. Oamenii mă abordează mereu pe stradă, mai mult decât o fac în legătură cu Spitalul de urgenţă şi Falling Skies, şi îmi spun „Când mai faci alt film cu Bibliotecarul?”. Le dau la TV de Sărbători şi stăm şi ne uităm la ele în familie. Secretul succesului francizei este unviersalitatea poveştii pentru toţi cei care o privesc când e la TV. Oricine se poate simţi bine uitându-se la un film din serie într-o noapte de duminică.

– De cât timp o cunoşti pe Rebecca, chimia dintre voi e fantastică, vă ştiţi de ani buni?

Nu, nu. Ea filma al serial pentru TNT, King & Maxwell, aşa că a fost pe baricade la evenimentele de promovare timp de doi ani. Am cunoscut-o la Channel Radio, în hol, foarte rapid. În seara aceea, ea şi soţia mea au vorbit şi soţia mea mi-a spus „Îmi place mult Rebecca, e foarte simpatică” şi apoi am discutat despre ea pentru acest serial şi mi s-a părut perfectă pentru rol. Apoi am început să lucrăm împreună şi am început să-mi dau seama cât e de amuzantă. Ştiam că poate juca un rol serios şi simţeam că pot să mă joc cu asta, dar nu mi-am dat seama că şi ea îmi poate pasa mingea şi că poate fi la fel de amuzantă. Reacţionează foarte rapid şi are instincte excelente.

Foto: Diva

 – Cât de mult sunt modificate informaţiile ştiinţifice în serialele TV?

Este un echilibru dificil de atins. Nu vrei să explici totul prin magie, pentru că vrei să se vadă priceperea şi inteligenţa Bibliotecarilor. Ideea serialului este că cel mai mare muşchi din corpul uman e cel dintre urechi – ăsta e un mesaj pentru copiii care cred că e tare să fii tocilar. E cool să ştii totul despre toate. Deci vrei ca personajele tale să-şi poată rezolva singuri problemele, dar în acelaşi timp ţin în mâini cele mai tari obiecte magice din istoria omenirii. Ar fi absurd să nu le folosească. E important să găseşti echilibrul între priceperea lor, magia Bibliotecii şi forţele răului, care încearcă să pună mâna pe artefactele magice.

– Cum e să manipulezi realitatea apelând la magie şi efecte speciale?

Într-un episod avem o carte de poveşti magică şi oricine o citeşte transformă tot ce e în jur (oameni şi lucruri) în funcţie de cele scrise în carte. În acel episod există un strop de magie, dar nu e în fiecare săptămână vorba despre găsirea unei relicve şi despre aducerea ei la Bibliotecă. Am avut ideea asta a Bibliotecarului, după care au apărut Comoara naţională şi Warehouse 13, iar noi am început că vorbim despre un serial şi nu voiam să fie ca în Warehouse 13, în care în fiecare săptămână găsim câte o relicvă. Ne-am plictisi repede dacă ar fi aşa.

– E Flynn acelaşi personaj ca în cele trei filme, s-a schimbat ceva la el?

Asta mi s-a părut cel mai distractiv. E acelaşi Flynn, dar s-a schimbat. E la fel de exuberant, energic şi plin de umor cum era, dar acum are mai multă experienţă. Nu mai e nesigur, frica a dispărut. A fost înlocuită de o încredere în sine şi o pricepere care sunt foarte amuzante. Este mai bătrân, mai matur şi – pentru prima dată – are alături oameni care îi seamănă. A fost singur 10 ani. A făcut singur asta şi nu se prea pricepe la socializare. Nu a trebuit să aibă niciodată grijă de altcineva, aşa că e distractiv să-l vezi făcând asta.

– Îţi place actoria, îţi place să fii teatral şi bombastic?

Da, clar. Am filmat o scenă pentru episodul-pilot, în care furăm o bijuterie magică de la Palatul Buckingham. O pun pe o aţă magică şi spun o incantaţie şi deodată piatra se ridică şi te trage după ea pe stradă. Aveam piatra pusă pe un băţ care arăta ca o funie şi eu ţineam de celălalt capăt. Au spus „Acţiune!” şi am început să fac toate chestiile astea distractive, am pornit-o pe stradă şi mă gândeam că nu pot face aşa ceva în alte roluri. E un stil complet diferit, un alt gen de film, iar faptul că pot lua în mâini o mitralieră şi împuşca extratereştri imaginari timp de şase luni pe ani şi apoi pot veni aici şi pot fi condus de o piatră magică pe un băţ e un vis îndeplinit, din punctul de vedere al varietăţii materialului care mi se oferă, ca actor. Aici stă distracţia şi, nu vreau să mă laud singur, dar am devenit din ce în ce mai priceput odată cu trecerea anilor. La Spitalul de urgenţă eram tipul care se împiedica mereu şi apoi am început să mă pricep din ce în ce mai mult la asta.

– Ce cred copiii tăi despre „Bibliotecarii”?

Le place foarte mult. Au văzut toate trei flmele şi erau foarte încântaţi când le-am spus că fac şi un serial. Sunt supăraţi doar că nu mă pot vizita la filmări sezonul ăsta.

Foto: Diva

– Ai spus că personajul tău nu mai este singur în serial. Adică are o relaţie cu cineva?

Nu, mă refer la întregul ansamblu. Jetson, care era o figură paternă pentru Flynn şi care este jucat de Bob Newhart, e prezent doar ca spirit, nu şi fizic. Mai este şi Jane Curtin, care o joacă pe Charlene. Dar nu încearcă să aibă o viaţă în afara Bibliotecii. Nu mai încearcă să găsească un echilibru între muncă şi viaţa personală. Nu are o viaţă personală. Practic, trăieşte în Bibliotecă, trăieşte pentru munca lui şi s-a obişnuit cu acest stil de viaţă monastic, de Bibliotecar. Trebuie să se reacomodeze şi îi este greu să lase alţi oameni în spaţiul lui de lucru şi în viaţa lui.

– Tu a trebuit vreodată să pui pauză vieţii tale personale pentru a te concentra pe carieră?

O, da. Când aveam 20 şi ceva de ani şi locuiam la New York nu aveam viaţă personală. Viaţa mea personală însemna viaţa mea profesională. Înseamna toţi oamenii pe care i-am amenţionat anterior şi sunt sigur că şi ei ţi-ar spune acelaşi lucru. Cât am filmat acel serial, am muncit extrem de mult şi am vorbit foarte puţin cu familiile noastre. Am lucrat 80 de ore săptămânal timp de 11 ani.

– Ai reveni la acel ritm?

Nu aş putea să revin la acel ritm. Motivul pentru care am plecat a fost naşterea băiatului meu. Îmi aduc aminte că s-a năcut într-o marţi şi mi-au dat liber miercuri, dar apoi joi am revenit la muncă. M-am întors la muncă la ora 7.00 şi acasă am ajuns la 10.00. apoi am mers la muncă vineri şi când am ajuns acasă dormea. Aşa că l-am văzut pentru prima dată cum trebuie sâmbătă. Apoi m-am dus la muncă lunea următoare. Îmi amintesc că eram pe platouri şi pentru prima dată în 11 ani m-am uitat la ceas şi mi-am dat seama că vreau să fiu în altă parte. Pentru prima dată mi-am dat seama că nu vreau să fiu acolo. Atunci mi-am dat preavizul. Nu ştiu dacă m-aş putea întoarce. Mai ales că acum am doi copii şi îmi aduc aminte câtă muncă era, nu ştiu dacă aş putea rezista fizic. Dar nu poţi copia ce a fost atunci, a fost o şansă unică în viaţă. N-aş putea rezista acum unui astfel de program lung, n-aş mai putea face 22 de episoade într-un sezon, mai ales pentru un serial atât de complicat.

– Acum eşti la mare căutare ca actor, cum te împaci cu celebritatea?

Nu vreau să dau nume, dar există câţiva actori care mă priveau pe vremuri de sus şi spuneau „Nu ţi-am văzut serialul, nu-mi plac serialele, nu prea mă uit la TV” şi asta dovedeşte că televiziunea se extinde constant, din perspectiva numărului de canale disponibile şi din cea a cererii pentru conţinut superior calitativ. Practic, toţi oamenii talentaţi de pe marele ecran sunt acum la TV. Am vrut să mergem la film zilele trecute şi nu am găsit nimic care să-mi placă. După ce ai văzut 1-2 filme de artă independente lansate pe piaţă, nu mai ai ce alege.

– Cum te văd copiii tăi, ce loc ocupi – ca actor – în lumea lor?

Asta e o întrebare foarte bună. A-mi creşte copiii departe de Los Angeles este una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat. Avem o casă la ţară. Prietenii lor le-au vorbit primii de Falling Skies şi le-au spus „O, Doamne, tată vostru e tipul ăsta!”. Seria Bibliotecarul e veche de şapte ani şi rulează la TV o dată pe an. Falling Skies a venit la momentul potrivit, când băiatul meu trecea în clasa a doua, pe el l-au făcut celebru printre colegi şi mie mi-a oferit cel mai bun dar pe care un fiu îl poate da tatălui său. Mă apucă plânsul când vorbesc despre asta: filmam sezonul doi din Falling Skies şi mă simţeam vinovat că îl las acasă şi eram deprimat că filmez departe de el. L-am sunat într-o noapte şi i-am spus „Ne e foarte greu amândurora” şi el mi-a spus „Da, mi-e dor de tine, tati, dar mă bucur mult că faci Falling Skies, îmi place mult serialul ăsta şi dacă trebuie să fii plecat, mă bucur că eşti plecat pentru asta”. Şi parcă mi s-ar fi ridicat o greutate de 200 kg de pe umeri. Faptul că mi-a dat el voie să fiu plecat mi-a schimbat felul în care mă simţeam la filmări.

– Vom vedea o relaţie romantică între personajul tău şi cel al Rebeccăi sau nu?

Consumarea unei relaţii nu este niciodată interesantă. Dansul care duce la asta şi despărţirea sunt interesante. Trebuie să întinzi lucrurile astea cât de mult poţi şi avem norocul că în scenariu noi acţionăm separat. Ea trebuie să-i păzească pe oamenii ăştia şi eu trebuie să merg în misiuni, aşa că atunci când ne întâlnim există o energie şi o electricitate între noi, dar pornim mereu de la 0, într-un fel.

– Te mai strigă fanii „Dr. Carter”?

Nu prea. Ştii cine o face? Bunicile. Uite o poveste amuzantă: mi-am dus copiii când erau mai mici la concertul lui Justin Bieber din Toronto, când filmam Falling Skies. O fetiţă de 12 ani a venit la mine şi mi-a spus „Mă scuzaţi, sunteţi Noah Wyle?”. Şi băiatul meu zice „Da, e tata!”, iar eu spun „Da, eu sunt” şi se întoarce şi strigă „Mami, el e!”. Mai sunt strigat „Dr. Carter” din când în când.

Despre serial…

Urmăriţi la Diva, în premieră în România, primele două episoade ale serialului “Bibliotecarii” (“The Librarians”) luni, 8 decembrie, de la ora 21:00. În fiecare luni, la ora 21:00, va fi difuzat câte un episod.

În noul serial de aventuri, telespectatorii îl vor putea urmări din nou pe Noah Wyle (Falling Skies, Spitalul de urgenţă) în rolul său din trilogia de filme The Librarian, alături de Rebecca Romijn (X-Men). Alături de Romijn, în această producţie mai joacă actorii Christian Kane (Escroci de treabă), Lindy Booth (Dimineaţa morţii) şi John Kim (Pacific), în rolurile membrilor unei echipe care protejează comorile mistice ale lumii, şi John Larroquette – laureat al Premiului Emmy (Night Court, Deception) – în rolul supraveghetorului acestora.

Serialul „Bibliotecarii” are în centru o organizaţie antică ascunsă sub Biblioteca Publică Metropolitană din New York, care protejează lumea de realitatea magică şi secretă care ne încojoară. Acest grup interesant de personaje rezolvă mistere imposibile, luptă cu ameninţările supranaturale şi recuperează artefacte puternice din întreaga lume. Printre obiectele păstrate în Bibliotecă se află Chivotul Legământului, Lancea Sfântă, Potirul Sfânt şi Excalibur. Doar cineva cu priceperi speciale poate aduna şi proteja aceste artefacte şi, mai important, se poate asigura că nu cad în mâini greşite.

Noah Wyle este celebru graţie premiatul rol al Dr. John Carter în „Spitalul de urgenţă”, ale cărui 15 sezoane au fost difuzate de NBC. Are cinci Premii Emmy şi trei nominalizări la Globul de Aur pentru rolul din acest serial. Wyle a mai lucrat cu postul TNT la seria de filme „The Librarian”, care vor deveni acum un serial de 10 episoade, difuzate la finele acestui an. Wyle va fi şi producător executiv, şi actor în serial. L-a mai jucat pe Steve Jobs în filmul TV nominalizat la Emmy „Piraţii din Silicon Valley” şi a mai apărut în „Dragoste otrăvitoare”, „Destul!”, „Donnie Darko”, „În familie”, „Swingul şi băieţii” şi „Oameni de onoare”.

Flynn Carsen (Noah Wyle) – Isteţ şi sprinten de picior, cercetătorul Flynn Carsen a fost menit să devină Bibliotecar. Cu peste 20 de diplome în CV, Flynn îşi foloseşte cunoştinţele vaste pentru a investiga întâmplări magice pe întregul glob, pentru a pune mâna pe artefacte misterioase şi mitologice pentru colecţia Bibliotecii şi pentru a contracara malefica Frăţie a Şarpelui – toate într-o zi de muncă! Când vine vorba de abilităţi sociale, Flynn este fermecător, dar puţin ciudat. Este un singuratic şi acceptă greu ajutorul noilor recruţi ai Bibliotecii, mai ales pe cel al frumosului său Gardian şi ajutor, Eve Baird.