Euro crește, Bursa scade, iar acordul cu FMI a cazut

România se confrunta cu riscul ca inflația sa creasca, în loc sa scada, iar deficitul de cont curent sa se adânceasca și mai mult, în condițiile în care actualele politici fiscale și monetare ale autoritaților nu ajuta la reglarea derapajelor, este concluzia misiunii FMI, care a anunțat ieri încetarea acordului încheiat cu România în iulie 2004.

Este pentru prima oara dupa anii ’90 când România eșueaza într-un acord cu instituția financiara internaționala.

„Prin abandonarea acordului, FMI da semnalul ca nu este de acord cu starea generala a politicilor macroeconomice ale autoritaților. Avem o responsabilitate fața de comunitatea financiara internaționala de a face o evaluare corecta”, a declarat ieri negociatorul-șef Emmanuel van der Mensbrugghe. El a ieșit în premiera într-o conferința de presa, ținuta la BNR, pentru a semnala opinia Fondului în privința situației economice din România, spre deosebire de anii trecuți, când vizitele cele mai importante se încheiau cu un scurt comunicat. Ruperea acordului și-a facut repede simțite efectele pe piețele financiare.

Pe piața valutara, euro a înregistrat ieri o creștere substanțiala de 0,0248 lei, depașind pragul de 3,6500 lei. Astfel, la nivelul lunii octombrie, euro s-a apreciat cu 2,7%, depașind orice câștig obținut din dobânda la lei. Ieri, piața s-a deschis în creștere, dupa care a urmat o scadere, având în vedere ca unii investitori au dorit sa-și marcheze o parte din profit, însa dupa ce au aparut primele știri referitoare la FMI, euro a reînceput sa urce. Dealerii se așteapta ca acum sa creasca și dobânzile la lei, având în vedere ca BNR este forțata sa înaspreasca politica monetara pentru a ține în frâu inflația.

Pe piața bursiera, principalele acțiuni au scazut substanțial. Rompetrol Rafinare a înregistrat cea mai mare scadere, de 5%, finalul de ședința fiind marcat de vânzari puternice, pe un preț în scadere. Petrom a pierdut 1,7%, iar indicele SIF-urilor a scazut tot cu 1,7%. Într-o singura zi, capitalizarea pieței a scazut cu circa 270 de milioane de euro. Justificând eșecul negocierilor, Emmanuel van der Mensbrugghe a spus pe un ton dur ca politica fiscala și politica monetara sunt dominate în prezent de incertitudini, concentrându-se doar asupra unor acțiuni pe termen scurt.

„Este o lipsa de coordonare între aceste politici, iar bieții noștri prieteni din BNR au dificultați mari în a mai lupta cu inflația”, a afirmat oficialul FMI.

Experții Fondului și-au exprimat „îngrijorarea majora” fața de posibilitatea ca guvernul sa dea drumul cheltuielilor în ultimele trei luni ale anului, dupa ce la sfârșitul primelor trei trimestre a înregistrat un excedent bugetar de 0,8% din PIB.

„Înțelegem ca guvernul lucreaza la o rectificare bugetara prin care urmeaza sa se ajunga la deficitul de 1% din PIB. Nu cunoaștem parametrii acestei rectificari, dar daca are loc o asemenea creștere a cheltuielilor, vor aparea presiuni inflaționiste care s-ar putea propaga și în primele luni din 2006”, a spus Van der Mensbrugghe. În acest context, el considera ca BNR are o problema de credibilitate privind angajamentul de țintire a inflației.

Astfel, conform estimarilor FMI, inflația pe anul în curs ar urma sa urce la 8,5%, fața de o ținta inițiala a BNR de 7%, în timp ce proiecția pentru 2006 este 6,5%, fața de ținta BNR de 5%, cu condiția ca între timp sa fie adoptate masuri de reducere a cererii de consum.

FMI considera inadmisibil ca în ciuda unei aprecieri a leului cu circa 15% fața de euro în decurs de un an, inflația sa scada cu mai puțin de un punct procentual.

„Când leul se apreciaza cu 15% te aștepți la o scadere mai mare a inflației, pe seama ieftinirii importurilor, însa nu am vazut așa ceva, drept dovada a faptului ca economia este supraîncalzita, iar cererea de consum foarte puternica încurajeaza menținerea unor prețuri ridicate”, a aratat negociatorul FMI.

Dincolo de efectele introducerii cotei de impozit pe venit și pe profit la nivelul de 16%, care, potrivit FMI, a provocat o scadere a veniturilor bugetare cu 1% din PIB, misiunea Fondului vede drept o sursa importanta de derapaj al cererii de consum majorarile salariale în sectorul bugetar: de patru ori în perioada octombrie 2004 – octombrie 2005. „Este dificil de redus inflația cu o asemenea creștere salariala. Credem ca salariile în sectorul bugetar ar trebui majorate numai o data pe an și cu o singura cifra”, spune Emmanuel van der Mensbrugghe, aratând ca nu a remarcat ca guvernul sa fi aplicat reforme structurale în sectorul public care sa fi permis creșteri salariale mai mari, bazate inclusiv pe câștiguri de productivitate în zona serviciilor publice.

„Este, poate, cea mai rea veste, din punct de vedere economic pe care poate sa o primeasca România, dupa Raportul de țara, care, în ce privește criteriile economice, a fost destul de critic vizavi de politicile actualului guvern”, a comentat fostul ministru al finanțelor, Mihai Tanasescu. Cât despre proiectul de buget pe 2006, FMI îl considera o construcție fantezista, veniturile estimate fiind „în mod clar supraestimate”.

„În structura bugetului vedem ca tot mai mulți bani se duc pe pensii și salarii, fiind alocate resurse inadecvate pentru educație, sanatate și infrastructura. Pentru îmbunatațirea perspectivelor de creștere economica ale României, credem ca este imperativ ca aceste sectoare sa primeasca mai mulți bani”, a adaugat reprezentantul Fondului.

El a acuzat autoritațile ca au folosit tot pen-tru cheltuieli salariale economiile realizate de buget din reducerea cheltuielilor cu da-toria publica ca urmare a diminuarii acesteia cu veniturile obținute din privatizare.

Vorbind despre necesitatea recalibrarii politicii monetare, negociatorul FMI a solicitat bancii centrale reunificarea dobânzilor sale, respectiv majorarea dobânzii de sterilizare pâna la nivelul dobânzii de politica monetara anunțate de Consiliul de Administrație (7,5%).

„Din punctul nostru de vedere, BNR a redus în mod necorespunzator dobânzile începând din luna august. În condițiile în care estimam o inflație de 8,5% pentru sfârșitul acestui an, dobânzile actuale ale BNR sunt semnificativ real negative”, a declarat Emmanuel van der Mensburgghe. El a explicat ca scaderea dobânzii BNR a antrenat ieftinirea creditelor în lei, ducând la creșterea cererii pentru acestea și ajungând la menținerea unui exces de cerere de consum. „Este absolut necesar ca inflația sa scada. Daca ramâne la 8-9%, în timp ce inflația în UE este de 2-2,5%, economia româneasca va fi tot mai puțin competitiva”, a spus oficialul Fondului.

Nici BNR nu a scapat de critici

Acordul României cu Fondul Monetar Internațional a „deraiat”, în pofida unor îndelungate negocieri pentru a doua și a treia evaluare, pentru ca parțile nu au ajuns la un acord în privința deficitului bugetar pentru anul 2006 și a masurilor necesare pentru atenuarea dezechilibrelor macroeconomice, se arata în poziția oficiala a FMI data ieri publicitații dupa ruperea acordului.

„În cadrul Acordului stand-by 2001- 2003 s-au înregistrat progrese considerabile în schimbarea cursului politicilor economice destabilizatoare din anii nouazeci. România a reușit sa își creeze reputația de promotor al unor politici macroeconomice sanatoase; încrederea în perspectivele economice ale țarii a crescut, iar creșterea economica și investițiile au sporit”, spun reprezentanții Fondului.

Potrivit acestora, actualul acord stand-by, aprobat în iulie 2004, a urmarit consolidarea acestor realizari în scopul crearii unui cadru macroeconomic sanatos pentru asigurarea unei aderari la UE line, fara probleme.

„Din pacate, dupa prima analiza a acordului, realizata în septembrie 2004, politicile economice s-au relaxat. În pofida unor îndelungate negocieri în cadrul celor de-a doua și a treia analize, nu s-a ajuns la nici un acord, iar acordul se considera deraiat în acest moment”, apreciaza oficialii FMI.

Competitivitate scazuta

Misiunea FMI împartașește parerea Comisiei Europene conform careia este urgenta nevoie de un punct focal clar pe termen mediu pentru a pune de acord politicile publice cu cerințele unei economii europene moderne, cu o inflație redusa.

„Cu actuala poziție în materie de politici, România risca sa intre în UE cu o competitivitate slabita, dezechilibre macroeconomice în creștere, servicii de sanatate și învațamânt care se deterioreaza și importante decalaje în infrastructura materiala. Din discuțiile avute, a reieșit cu claritate faptul ca autoritațile române recunosc aceste probleme. Este nevoie însa de solide și imediate acțiuni de politica”, au mai spus reprezentanții FMI.

Potrivit acestora, dezechilibrele macroeconomice au continuat sa se mareasca în 2005. Creșterea economica și a productivitații au început sa se încetineasca, în pofida rapidei expansiuni a cererii interne, impulsionata de consum.

Ritmul de creștere al importurilor, care l-a depașit pe cel al exporturilor, a înrautațit poziția contului curent, datoria externa a crescut și, în pofida unei aprecieri considerabile a monedei interne, inflația a ramas ridicata, ducând la o accentuata scadere de competitivitate.

În opinia misiunii FMI, politica fiscala trebuie urgent pusa pe o baza durabila pe termen mediu.

Un buget nerealist

Structura proiectului de buget pe 2006 contribuie în mica masura la rezolvarea pierderii de venit din 2005, datorata introducerii cotei unice de impozitare și estimata la aproximativ 1,5% din PIB (peste un miliard euro).

Frecventele modificari ale Codului fiscal au facut prea puțin pentru a compensa aceasta pierdere, dar au marit nesiguranța în rândul comunitații de afaceri. Amânarea introducerii unor masuri de compensare a cotei unice de impozitare va afecta reducerea, necesara, a contribuțiilor sociale, care sunt ridicate.

Veniturile guvernamentale ca pondere din PIB sunt în România considerabil mai scazute decât cele din UE, inclusiv din cele 10 noi state membre. Sunt necesare resurse pentru îmbunatațirea învațamântului, sanatații și capitalului fizic, ca și pentru finanțarea cheltuielilor legate de aderarea la UE.

„Deși recunoaștem dificila sarcina a autoritaților în elaborarea unui buget prudent, proiectul de buget pe 2006 este nerealist, astfel încât este probabil ca deficitul efectiv sa depașeasca cu mult ținta de 0,5% din PIB. Mai mult decât atât, relaxarea semnificativa prevazuta în politica fiscala din ultimul trimestru se va adauga presiunilor inflaționiste și va submina sarcina deja dificila a BNR”, au mai spus reprezentanții instituției financiare internaționale.

Scepticism în privința inflației

Politica monetara se straduiește sa faca fața unor obiective care nu se suprapun. „Recunoaștem dificultatea ajungerii la un echilibru între continuarea dezinflației și eliminarea stimulentelor pentru intrarile de fluxuri monetare datorate deschiderii contului de capital”, spun oficialii FMI.

Cu toate acestea, misiunea este de parere ca BNR trebuie sa își consolideze rapid credibilitatea vizavi de angajamentul sau de țintire a inflației. Recenta relaxare a poziției monetare, cu rate ale dobânzii real negative, a contribuit la creșterea rapida a creditelor în lei. „Fara o schimbare de politica și sprijin puternic prin politica fiscala și salariala, este greu de vazut cum se va putea reduce inflația. O astfel de combinație de politici va contribui și la scaderea presiunii datorata folosirii în mare masura a aprecierii monedei interne ca principal instrument de combatere a inflației și va împiedica o pierdere accentuata de competitivitate în continuare”, se mai arata în documentul Fondului.

Salarii prea mari pentru bugetari

Politicile salariale va trebui recalibrate în funcție de nevoile unei economii europene cu inflație redusa. Cu o inflație de ordinul unei singure cifre, frecventele creșteri de salarii în sectorul public (nu mai puțin de patru în ultimele 12 luni), care au ridicat salariile cu pâna la 50% fața de sfârșitul lui 2004, nu mai sunt corespunzatoare. Deși salariile în sectorul public sunt scazute, ritmul rapid al creșterilor salariale a contribuit, împreuna cu reducerea impozitului pe venit, la presiunile inflaționiste.

„Recomandam ca pe viitor creșterile salariale în sectorul public sa reflecte mai bine cunoștințele și calificarea personalului. În caz contrar, cheltuielile salariale vor crește, subminând obiectivul crearii unui serviciu eficient și modern al funcției publice și capacitatea de a absorbi fondurile europene”, au mai spus reprezentanții FMI.

Prețul la gaze, mult în urma

Progresele în ceea ce privește reformele structurale nu au fost uniforme. Privatizarile BCR și CEC au constituit puncte luminoase.

Și progresele în privatizarea sectorului energetic și restructurarea sectorului minier au fost încurajatoare. Însa reabilitarea sectorului de încalzire centralizata continua sa întârzie.

„Prețurile la gaze au ramas și mai mult în urma angajamentelor luate fața de Comisia Europeana de aducere a tarifelor la nivelurile internaționale”, apreciaza oficialii Fondului.

Codul muncii, modificat degeaba

Amendamentele aduse Codului muncii nu sunt pe masura obiectivului de creare a unei piețe a muncii flexibile și competitive. „Întârzierea reformei nu va duce decât la ajustari mai accentuate ulterior, ceea ce va face ca întreprinderile românești sa fie și mai puțin pregatite sa faca fața concurenței aspre de pe piața UE”, apreciaza oficialii FMI.

Aceștia au apreciat ca se înregistreaza importante progrese în reforma justiției, dar progresele în aplicarea masurilor specifice de combatere a corupției și îmbunatațire a sistemului de conducere și administrație publica în cadrul Acordului au fost dezamagitoare.

Misiunea va reveni în România în ianuarie 2006 pentru consultarile anuale pe marginea Articolului IV, care sunt acum în întârziere.

Replica Ministerului Finanțelor

La câteva ore dupa conferința de presa a misiunii FMI, au venit și precizarile Ministerului Finanțelor: * În sistemul de sanatate s-a acumulat un volum foarte mare de arierate în anii 2003-2004, care amenințau sa pericliteze însași funcționarea sistemului sanitar. Descurajarea corupției a contribuit în buna masura la încetinirea cheltuielilor materiale în sistemul public.

* Anul 2005 a generat foarte multe provocari pentru Guvern. Valurile succesive de inundații au grevat bugetul într-o masura mare și în mod neașteptat. Multe dintre proiectele de investiții, în special în infrastructura, au fost întârziate.

* Aplicarea prevederilor unor legi adoptate în ultima parte a anului 2004 a dus la creșterea mare și brusca a salariilor în sectorul public, iar pe fondul aprecierii monedei naționale și al creșterii creditului de consum presiunile asupra deficitului contului curent extern s-au accentuat. Cu toate acestea, procesul de reducere a inflației a continuat.

* Rata unica de impozitare a veniturilor de 16% a condus la o reducere a veniturilor bugetare din impozitul asupra venitului persoanelor fizice, dar veniturile bugetare totale s-au majorat, în special datorita creșterii veniturilor din impozite indirecte, în special din TVA, care au crescut de la 7,3% din PIB în anul 2004 la 7,7% din PIB în anul 2005.

* Pentru a nu complica mediul de afaceri, Guvernul a evitat sa introduca noi taxe sau sa mareasca nivelul impozitelor existente.

Razvan Voican
Ziarul Financiar