Einstein, fenomen media

În acest an lumea sărbătorește centenarul teoriei relativității și comemorează 50 de ani de la moartea lui Albert Einstein. Un fenomen mediatic care va cuprinde tot globul: de la seriale despre fizică în Bulgaria, până la „fizica în bucătărie” (Polonia). În România, nimic, deocamdată…

S-a ajuns deja la o nebunie planetară, mai ales că ONU a declarat 2005 „Anul Internațional al Fizicii”. Zeci de state – între care se detașează Germania, Israelul și SUA – organizează pe toată durata anului evenimente peste evenimente, de la simpozioane și conferințe cu „la crème de la crème” a comunității științifice mondiale până la lansări de carte, expoziții (unele itinerante) website-uri, jocuri video, concerte, concursuri internaționale etc. etc.

Printre proiectele desfășurate la nivel internațional în onoarea lui Einstein se numără, de exemplu, concursul organizat de compania italiană Pirelli („Pirelli Relativity Challenge”!), pentru cea mai bună prezentare multimedia a teoriei relativității în maximum cinci minute, pentru care premiul cel mare este de 25.000 de euro. Oricine poate participa, deci grăbiți-vă; data limită este 31 martie.

Institute of Physics, una dintre cele mai mari asociații profesionale ale fizicienilor, i-a comandat unei companii londoneze de dans un balet (inspirat, firește, de relativitate) cu titlul „Constant Speed”, care va avea premiera pe 24 mai.

În aprilie, la Bristol va avea loc festivalul „Einstein on the Big Screen”, pe tema relației dintre ideile savantului și cinematografie. Printre filmele care vor fi proiectate sunt clasicele „2001: O odisee spațială” și „Ultimul an la Marienbad” de Alain Resnais.

… Și încă: Observatorul Regal de la Greenwich, din Londra, organizează în iunie un seminar numit „Heavenly Music” („Muzica cerurilor”). Ce se va asculta? Ei bine, ce ziceți de frecvențele naturale ale Pământului? Sau de aurore? Sau de ploi de meteoriți, de sunete captate din spațiu, de la sondele Voyager, de la pulsari sau magnetosfere…

Multe țări au programe speciale dedicate evenimentului. De pildă, India va avea un festival de filme științifice, iar în Bulgaria vor fi difuzate conferințe despre relativitate la postul tv național. În Polonia, un show în care se măsoară poluarea aerului va fi transmis la postul național; tot acolo vor putea fi urmărite și mai multe programe tv de felul – nu e o glumă! – „fizica în bucătărie”.

În România nu se va întâmpla mai nimic, asta dacă nu punem la socoteală documentarul de la National Geographic, „Secretele minții lui Einstein”, care a avut premiera în decembrie 2004. Pe site-ul Anului Internațional al Fizicii (http://www.wyp2005.org/), țara noastră nu listează decât o adresă de e-mail și un link către site-ul Societății Române de Fizică. În rest nimic, cam ca Republica Dominicană, Salvador sau Vietnam…

Un program amenință Cartea Recordurilor. Iată versiunea de secol XXI a telefonului fără fir: se numește „Physics Enlightens the World” și constă în transmiterea unui semnal luminos din om în om în jurul lumii. Semnalul va pleca în seara de 18 aprilie de la Princeton, din estul SUA, până la coasta Pacificului, apoi printr-o fibră optică până în China, de unde semnalul va merge pe două rute: în nord, prin Rusia, Ucraina, Belarus, Polonia, Slovacia și Cehia, iar în sud prin India, Pakistan, Iran, Turcia, Bulgaria, Serbia și Ungaria. Cele două semnale se vor reuni în Austria, trecând apoi prin Alpii elvețieni în Franța, de unde, prin alt cablu optic, va reintra pe teritoriul american, ajungând înapoi la Princeton după o călătorie de 24 de ore. Oricine se poate înscrie prin Internet (la adresa http://www.kfunigraz.ac.at/exp8www/wyp2005/licht/lightsubmit.html) și se poate folosi orice sursă de lumină – un far de mașină, o lanternă etc. }ara care va realiza pe propriul teritoriu cel mai mare număr de „conexiuni lanternă-lanternă” va fi declarată câștigătoare, iar banii obținuți din donații publice și private vor intra într-un fond administrat de UNESCO destinat învățământului din țările sărace.

Varietatea și numărul manifestărilor comemorative sunt uluitoare: numai în Marea Britanie sunt deocamdată programate peste 1.000!

Cu o sută de ani în urmă, în primăvara lui 1905, un modest funcționar de la Biroul de Patente din Berna pe nume Albert Einstein publica într-un jurnal științific austriac mai multe articole care aveau să schimbe pentru totdeauna știința secolului XX. Unul dintre acestea demonstra existența atomilor pe baza studiului mișcării browniene; altul formula pentru prima oară natura duală a luminii, simultan undă și particulă; al treilea (cel mai cunoscut) lansa teoria restrânsă a relativității, afirmând că viteza luminii este constantă și nu depinde de observator; iar ultimul cuprindea poate cea mai celebră formulă fizică din lume, relația dintre masă și energie, E¡mc2.

Einstein a murit în somn o jumătate de secol mai târziu, pe 18 aprilie 1955, într-un spital din orășelul Princeton din SUA, acolo unde se afla ultimul lui loc de muncă, faimosul Institute for Advanced Study.