Duke Nukem: Manhattan Project
Manhattan Project este un capitol nou in saga eroului Ubermensch, care acum trebuie sa infranga pe Mech Morphix (care infesteaza New York-ul cu GLOPP – gluon liquid omega phased plasma). Duke trebuie sa exploreze The Big Apple din subsoluri pana pe acoperisuri si sa salveze, inca o data, Pamantul. Si, evident, dansatoarele exotice. Pentru asta are la dispozitie un arsenal impresionant si tot felul de minunatii tehnice. Duke Nukem: Manhattan Project este, practic, o intoarcere la „iarba verde de acasa” ( a se citi la inceputurile genului action). Ar putea sa fie o senzatie chiar placuta.
In 1990 Id Software a lansat primul lor action game, Commander Keen. In aprilie 1991 a aparut si Duke Nukem, creat de Apogee. In timp ce Commander Keen a fost uitat, Duke a avut succes. A aparut si o continuare, in 1992. Al treilea joc din serie, Duke 3D, a devenit emblema firmei producatoare.
In asteptarea lui Duke Nukem Forever, fanii seriei se pot desfata cu Manhattan Project. Un scenariu cunoscut cu misiune noua si grafica la inaltimea tehnicii moderne. Una dintre atractiile jocului initial erau replicile celebre, preluate din cartile lui Sam Raimi (Army of Darkness) si John Carpenter (They Live). Replicile din Manhattan Project sunt din surse mai putin cunoscute, dar la fel de „colorate”. Dupa ce doboara un dusman de sex opus, Ãœbermensch exclama pe o voce grava: „I’m an equal opportunity ass kicker”. Unele dintre cele mai bune comentarii vin dupa moarte: „I could do this all day!”. Iar cand elibereaza un stripper, eroul nostru spune: „I go where I please and I please where I go”. Replicile nu sunt numeroase si tind sa devina repetitive, dar cu fiecare nivel apar alte comentarii la fel de „creative”.
Ca o concluzie, Duke Nukem: Manhattan Project nu vine cu noutati naucitoare, nu revolutioneaza lumea jocurilor de tip action, dar promite multa distractie. Atentie, insa, la tastaturaÂ…