Dragoş Pătraru – Cu “Starea naţiei” la ceas de seară!

De: Cătălina Matei / 09.10.2014, 12:06
Dragoş Pătraru - Cu “Starea naţiei” la ceas de seară!
La prima vedere pe micul ecran, Dragoş Pătraru mi-a părut a fi scos din “Moromeţii” lui Marin Preda. Uimirea a fost cu atât mai mare cu cât stilul emisiunii sale nu prea se potrivea cu ce eram obişnuită să văd la postul naţional. Recunosc, nu l-am urmărit la România TV. Însă “Starea naţiei” de la TVR 1 se remarcă detaşat de celelalte late night show-uri. Prin urmare, l-am luat la întrebări pe Dragoş Pătraru, prahovean din tată-n fiu, care nu se teme să arate că alfabetul românesc e mai bogat decât pare…

– Era cât pe ce să nu apari cu „Starea Naţiei” pe postul public de televiziune! Cum ai resimţit tu tensiunea dintre Stelian Tanase şi Consiliul de Administraţie?

De fapt, nu cred că a existat vreun pericol real să nu apară vreo emisiune. De aia nici n-am agitat publicul la primul zvon fantezist. Înainte de a scrie orice pe Facebook, pe blog şi înainte de a-mi suna colegii din presă, m-am informat din trei surse! şi am aflat că nici PDG-ul televiziunii publice, nici Consiliul de Administraţie şi nici altcineva nu vrea să scoată vreo emisiune de pe post. Când există atâta consens, tensiunile par mai mult un nevinovat joc copilăresc.

 

– Şi ce feedback ai primit de când ai trecut la stat?

Părerile au fost împărţite: mulţi au spus că e bine că emisiunea s-a mutat la televiziunea publică, având posibilitatea de a atinge un public mai larg, iar alţii au spus că e foarte bine.

Foto: TVR 1

– Dar politicienii au reacţionat în vreun fel până acum? Direct sau indirect…

De un an şi jumătate de când facem emisiunea în formatul actual, politicienii au reacţionat de nenumărate ori. Direct reacţionează mai greu, sunt mai sfioşi. Indirect, se pare, le este mai uşor. Ar fi, însă, anormal să nu reacţioneze. Ar însemna că ceea ce facem noi nu-i atinge, iar asta ar putea avea două cauze: ori nu ne facem noi bine treaba, ceea ce e aproape imposibil, ori nu-i mai ating pe ei criticile acide, ceea ce ar fi extrem de trist pentru ţară.

 

– Un late night show, de luni până joi, nu e uşor de realizat, chiar dacă este înregistrat. În cât timp realizaţi o ediţie? Şi câţi oameni muncesc la acest produs?

Pentru o ediţie se munceşte, cumulat, peste 80 de ore pe zi. Poate tocmai pentru că este o emisiune înregistrată. Ar fi foarte uşor să apar singur în studio sau să apărem mai mulţi şi să batem câmpii în direct, scăpând hăţurile, dar am ales varianta în care chiar muncim, pentru că vrem să facem un produs media bun.

 

– Ţi s-a reproşat, până acum, că gesticulezi prea mult? Sau că vorbeşti prea tare?

Nu. Ba, chiar, la prima emisiune produsă pentru TVR mi s-a spus că aproape şopteam şi că nu prea reuşeam să acopăr muzica de fundal. Da, a fost o greşeală tehnică atunci, muzica mi-a acoperit vocea o bună parte din emisiune. Gesticulez, schimb tonul, vorbesc şi tare, şi încet, totul face parte din format.

 

– Aşa este şi felul tău de a fi sau „Starea Naţiei” te exploatează la maximum?

“Starea Naţiei” îmi consumă foarte mult timp, e drept, dar nu şi toată energia. Umblu foarte mult, poate şi profitând că locuiesc într-un oraş mai mic, mă ocup în continuare de altPHel, publicaţia săptămânală pe care o scot de zece ani la Ploieşti, îmi petrec mult timp cu familia, nu ratez întâlnirile cu prietenii şi îmi terorizez co-scenariştii la ore uneori inumane. Ei se scuză mereu că li se întâmplă să mai şi doarmă, dar am vaga bănuială că mă cam păcălesc.

 

– Ce părere ai tu despre celalalte show-uri, apropiate că gen de „Starea Naţiei”, de la Antena 3 şi B1 TV? Respectiv, „În gura presei” şi „Lumea lui Banciu”?

Atunci când m-am hotărât să fac această emisiune, am făcut-o tocmai pentru că pe tronsonul orar 23-24 nu există nicio emisiune apropiată că gen de ceea ce facem noi. În plus, am vrut să arătăm că alfabetul românesc e mai bogat decât pare, neoprindu-se la litera B. Şi că limba română, în general, e mult mai bogată, conţinând şi alţi termeni decât înjurăturile, imprecaţiile şi cuvintele autoreferenţiale.

Foto: TVR 1

– Cum stai cu audienţele? După cum declarai, cu ceva timp în urmă, eşti plătit în funcţie de audienţă…

După prima lună plină a emisiunii la TVR, audienţa medie a fost de 1,3 puncte de rating pe targetul naţional general, 1,4 puncte de rating pe targetul naţional 18+, 1,3 pe urban  şi 1,5 puncte de rating pe targetul urban 18Ă. Astea sunt cifrele oficiale, pe baza cărora suntem plătiţi. Nu e rău deloc, dat fiind că am venit pe un tronson unde în luna precedentă audienţa era undeva la 0,3, dar mai avem puţin de lucru până ajungem la ţinta pe care ne-am propus-o. Am câştigat oricum toate pariurile, pentru că cei mai mulţi cu care am stat de vorbă susţineau că mai mult de 1 punct pe naţional 18Ă  nu avem cum să facem. Ne-a tras înapoi şi faptul că emisiunile nu erau legate, în sensul că între mine şi Moise Guran erau, în primele două săptămâni, 21 de minute. Uitam şi eu că a început emisiunea. Acum, lucrurile s-au reglat, cifrele se plimbă de atunci în jurul a 1,7 – 2,2 puncte de rating, suntem în graficul pe care ni l-am făcut. Şi ce e mai important e că TVR are un program de seară din ce în ce mai performant. Ştiri, talk-show, Biziday, Starea naţiei, patru produse media echilibrate şi care răspund în primul rând interesului public. Că doar publicul plăteşte, nu?

 

– Ce te-a surprins cel mai tare la TVR?

Nu multe. TVR este o instituţie mare, cu foarte mulţi angajaţi buni, cu o organizare corporatistă complexă, dar care nu te mai poate surprinde după atâţia ani de presă. Experienţa noastră cumulată în media românească ne-a permis să nu ne aruncăm în gol când am ales schimbarea şi să ştim exact la ce să ne aşteptăm. A, m-a surprins plăcut faptul că, deşi mulţi îi cântă prohodul, TVR are un public surprinzător de viu şi de tânăr. O spun măsurătorile de audienţă. Trebuie doar să ştii să vorbeşti cu acest public, asta e tot.

Şi m-a mai surprins ceva: potenţialul neexploatat. Sunt oameni foarte buni în TVR, profesionişti excelenţi, care ar putea face audienţe mult mai bune.

 

– La ce te uiţi tu, în general, la televizor?

În echipă ne-am împărţit zonele de interes pe ecranul televizorului. Mie mi s-a repartizat, prin tragere la sorţi, partea din dreapta sus a ecranului, pe care o monitorizez cu atenţie.

 

– Dar la Prahova TV, postul pe care l-ai coordonat o vreme, te mai uiţi?

Da, mă mai uit. Mă despart greu de lucrurile dragi. E un post local, am dat totul acolo timp de aproape 5 ani, iar eu trăiesc în aria lui de acoperire, aşadar mă interesează ce se întâmplă. Îi mai sun, îi mai cert, deşi nu mai colaborăm, dar nu mă pot abţine.

 

– Se zice că nimic nu e întâmplător. Ai un nume de familie mai special… Te mai leagă şi altceva de cifră 4?

Numele de familie e unul dintre cele mai vechi din Prahova. Datează de pe vremea primelor recensăminte, care au avut loc în timpuri uşor imemoriale. Se spune că recenzorul i-a adunat pe fondatorii primei aşezări prahovene şi, ca să nu-i încurce, i-a luat în ordine: primaru’, secundaru’, terţiaru’, pătraru’… După noi vine, imediat, familia Quintus.

 

– Care era nota ta în şcoală?

Asta mă întreabă şi copiii mei de fiecare dată când  nu iau chiar cele mai bune note la şcoală. Din fericire, asta se întâmplă foarte rar. Altfel aş părea lăudăros vorbind prea des despre performanţele mele şcolare.

 

– Spune-ne 4 lucruri pe care lumea nu le ştie despre tine…

PIN-ul de la cardul bancar, parola de la alarma casei… Sunt doar două, ştiu, dar restul sunt informaţii aproape publice, toate.

 

Cătălina Matei

 

Starea Naţiei

LUNI-JOI, 22.50, TVR 1

 

Despre Dragoş Pătraru…

Ploieşteanul Dragoş Pătraru şi-a început activitatea jurnalistică la ziarul Prahova, în 1996, unde a fost redactor. De atunci, a mai ocupat funcţiile de producător şi realizator de emisiuni la Radio Contact Ploieşti, unde a coordonat şi departamentul de ştiri, a fondat şi condus, începând cu anul 2000, publicaţia Fair Play de Prahova şi săptămânalul de anchetă şi satiră altPHel, iar din 2008 a făcut performanţă în rândul televiziunilor locale cu Prahova TV, post pe care l-a condus până în 2012. Timp de doi ani, a fost producător, editor şi prezentator la România TV.