Dezastrul audio

Nu știu daca prinși în valurile nemiloase ale ploilor de toamna mai apucați sa ascultați cu atenție tunetele și trasnetele emise zilnic cu nonșalanța de radiourile parca veșnic în cautarea ieșirii din confuzie. Folosind FM-urile de succes drept ceas deșteptator, fiecare dimineața ma lovește napraznic peste urechi înca înainte de a deschide ochii. Pe stomacul gol, reclamele radio pline de umor cu iz de subsol inundat îmi zgarie cu nesimțire ulcerul.

Descopar o lipsa totala de imaginație indiferent de ora sau frecvența. Calca unii peste alții, mai ceva ca nemancații ieșiți la vanatoare de sarmale gratuite împarțite la targul de toamna de la Muzeul Satului. Ideile sunt de-a dreptul geniale. Dau un exemplu, la întamplare. „O mie doua sute, o mie doua sute, se trage? A, da? O mie doua sute de euro este discount-ul pentru nu știu ce mașina.” Sau: „Capra crapa capul caprei în patru… A, se înregistreaza? Perfect. Noul Ford Fiesta face și drege…” Sau: „De fiecare data… e bine așa?… a, mai convingator… de fiecare data… așa?… a deja înregistrezi?… De fiecare data cand apelezi la serviciile noastre o sa simți diferența.”

Nu gasesc nici o explicație. Poate o fi la moda acum sa faci glume de genul asta. Sa te faci ca nu te-ai prins ca se înregistreaza, sa spui tot felul de imbecilitați și dupa aia sa exclami „a, se înregistra?” și gata spotul. Daca-i așa, jos palaria! Rad de m-apuca tusea, nu alta. Probabil din același motiv, la ultimul Ad’Or, secțiunea reclame radio n-a avut nici macar finaliști, depașind pana și cele mai pesimiste așteptari ale unui juriu, altfel înțelegator.

Daca la televizor, printre bube, mucegaiuri și noroi mai gasești și cate-o raza de soare, în prime time-ul publicitar al FM-urilor noastre ar trebui decretata stare de urgența. Caci, așa cum am auzit într-o dimineața, citez: „Și cofetaria, și radioul sunt doua meserii, care unii se pricep, alții nu se pricep.”

Andi Moisescu(andi.moisescu@apropo.ro)