Decembrie, din nou
Câteodata ma gândeam ca e pacat ca nu exista un canal TV de filme „alternative”, unde sa poți sa îți mai clatești ochii cu un horror de buna calitate sau cu un Kubrick, Cronenberg sau Haneke. Orice, în general, care sa nu aiba de-a face cu Craciunul.
Cu toata aceasta reținere pe care o am fața de moda descrisa mai sus, nu pot sa nu apreciez ca an de an industria americana de film âși programeaza în același început de decembrie câte 4-5 premiere produse de „majors” care trateaza cu dichis magia și mirajul Sarbatorilor de iarna.
Iata, noua comedie produsa de Sony, „Christmas with the Kranks”, s-a cocoțat pâna pe locul 3 în box-office-ul american. Experții in distribuție au gasit și un nume acestei tactici: „the Christmas Effect”.
Îmi vine sa râd daca ma gândesc la strategia locala în domeniu, care face sa „arunce” de obicei în sali, în decembrie, filmele românești cele mai proaste ale anului. Poate pe motivul ca: „hai ca trec rapid, neobservate”.
Am vazut de curând un astfel de film la cinema „Scala” la 8 seara, în compania a înca 8 spectatori. Când s-au aprins luminile, simțeam o speciala complicitate a privirilor, ne-am ridicat de pe scaune zâmbindu-ne discret, dar cu ochii totuși plecați pentru ca era cel puțin un lucru clar: pierdusem timpul degeaba și am stat doar sa vedem pâna unde poate merge impostura și lipsa de bun gust.
Cu toata reținerea pe care o manifest fața de efuziunea „consumerului” înainte de Craciun, visez la clipa când ma voi duce în week-end la un film românesc bine facut, despre o familie normala, soț-soție, nu loviți de isterie și șomaj, care sa caute soluții pentru a le face copiilor o surpriza de Craciun. în care sa îi vad pe Florin Piersic, in chip de Moș Craciun și Florin Calinescu într-un rol negativ, posibil șeful bandei de spargatori care „opereaza” apartamente, fix ân noaptea Ajunului. Sau, poate, m-aș mulțumi și cu un remake dupa „Operațiunea Monstrul” cu o alta distribuție-șoc: Marin Moraru, Victor Rebengiuc, Dorel Vișan.
Sau poate ar trebui sa-mi potolesc fantasmele și sa vad totuși „Incredibilii”, pe care mi l-a recomandat prietenul meu Marc, care are 6 ani, e mare cinefil și alaturi de care am vazut „Monsters”, așezat fiind în rândul 1 la multiplex, o experiența unica și memorabila… Animation rules!
Tudor Giurgiu