De la Kniks la viroza

Îți imaginezi urmatoarea scena? Meci NBA, New York… Joaca NY Knicks cu… nu mai conteaza cine. În tribune, mii de isterici, în faza pre-comatoasa… Bat din picioare! Urla!! Agita mainile în aer… nu, nu cred ca mai și respira și, în tot acest timp, toarna la întamplare prin gura ramasa deschisa Coca Cola la galeți de doi litri, pop-corn din lighene de carton și Big Foot, un fel de Hot Dog lung, cat sa-l zgarii-n ceafa pe suporterul din fața, atunci cand muști din el. „Goooo, Kniiiiicks, goooooooo!”, urla tot new-york-ezu’ prins de streche, în tribune.

Îți imaginezi? Acum mai trebuie sa vezi aburul de cremvurști calzi și sa auzi vacarmul acoperit, aproape în întregime, de galeria de suporteri care striga „Deee-feence!!!!” și „buuuu-bum-bum-bum”, cum bat ei din palme și suna de parc-ar bate toți covoare… Și iar… „deee-feeence… buuuu-bum-bum-bum”…

Ei? Îi vezi pe toți? Și tribuna 4? Da, acolo, randul șase. Aaacolo! Ma vezi? Sunt eu! Dorm dusa… N-am nici o grija… poate doar așa, vag, în somn, sa-mi fac griji ca Andi și-ar face griji ca m-ar putea filma și apoi proiecta pe ecranul mare care atarna din plafon, la fel ca pe îndragostiții veniți la meci, carora în pauze li se cere sa se sarute, spre bucuria sincera și infantila a asistenței. Nu știu cum ar lua Andi un mesaj al organizatorilor scris pe plasma, de genul „Wake her up!” și reacția salii care urla „Wake her up! Wake her up!” … și daca s-ar amuza sau nu… Eu una nu știu, n-am o parere. V-am spus, doar, dorm dusa…

Acuma sa nu îți imaginezi ca sunt genul pensionarului, care adoarme la filme în primele zece minute!. Uite, nu mai departe de saptamana trecuta. Plaza Romania, sala de proiecție VIP a Hollywood Multiplex… Fotolii imense de piele. Reglaje din butoane, stanga, pentru spatar și pentru suportul de picioare. Comanda la bar. Suc, vin roșu, alune. Paturica. Film bun. „Final cut”. De dormit, nu dorm. E prea frig. Cam ca-n Gara de Nord.

Și ca tot veni vorba, sala asta de proiecție e ultima fița în București, pe care, na, recunosc, am testat-o și eu, la inaugurare. Cand m-am ales, mi-a zis orelista, cu roșu-n gat. Nu-mi fac griji. Se pare ca „roșu-n gat” e precursorul lui „negru-n ceru’ gurii” (iar eu mizez pe asta!)… Și ca schimbarea se face, cu sau fara pilule, dupa o saptamana. Cand te aștept…

Olivia Steer