Într-un prim stadiu, este o pudră fină. Însă, odată amestecat cu apă și lăsat să se întărească, cimentul poate transforma nisipul sau pietrișul într-o masă tare, solidă.
Cimentul este folosit, în principal, ca ingredient în fabricarea mortarului și betonului. Mortarul este un amestec de ciment, nisip și apă. Betonul are același amestec, căruia i se adaugă pietriș sau piatră spartă.
Cimentul modern este produs prin încălzirea unui amestec de calcar, lut sau zgură și aducerea lor la o temperatură foarte ridicată. Amestecul este încălzit până când formează cilindri de sticlă de dimensiuni mari, numiți și „bulgări de zgură”.
Atunci când pudrei de ciment i se adaugă apă, are loc o reacție chimică foarte complexă. Rezultatul ei este o piatră articială rezistentă, care nu se va dizolva în apă.
Ce implică această reacție chimică? Ce face ca cimentul să se întărească?
Chimiștii nu au, încă,un răspuns sigur pentru această întrebare. Cimentul are patru compuși principali și se presupune că fiecare dintre ei se transformă în cristale, odată ce se intersectează cu apa. Aceste cristale se leagă între ele și dau naștere cimentului întărit.
Acel ciment care se întărește la contactul cu apa se numește ciment hidraulic. Un fapt interesant despre el este că romanii au descoperit cum să fabrice o formă de ciment hidraulic în secolul al II – lea sau al III-lea, amestecând cenușa vulcanică cu varul. Aceasta a fost una dintre marile descoperiri ale civilizației romane.