Energia geotermala este considerata principala resursa neconvenționala și, totodata, nepoluanta, de energie, dar nimeni din România nu pare sa-i acorde atenția cuvenita. Energia geotermala acopera, în prezent, doar 0,24% din producția de energie termica a României și ar putea acoperi, în viitor, din izvoarele descoperite, pâna la 0,44% din aceasta producție.
Cel mai important, prețul la care ar ajunge la consumatorul final, fie el industrial sau casnic, ar fi de patru ori mai mic decât cel al unei gigacalorii produsa utilizând combustibilii clasici.
Saparea unei sonde la câteva sute de metri adâncime, unde pot fi descoperite izvoare geotermale din care țâșnesc ape calde la temperaturi care ajung și la 115 grade Celsius costa în jur de doua milioane de dolari, o parte din aceasta apa putând fi transformata în energie termica pentru locuințe, iar o alta parte pentru tratarea diferitelor boli.
Daca o gigacalorie produsa în sistemele clasice a ajuns sa coste 800.000 de lei, energia termica rezultata în urma exploatarii unui izvor geotermal costa doar 200.000 de lei.
O alta sursa de energie care ar putea fi obținuta din exploatarea unei sonde geotermale ar fi gazul metan, ce ar putea fi separat din apa geotermala. La resursele existente în prezent ar fi posibila o producție zilnica de 30.000 de metri cubi de gaz metan, care ar acoperi consumul unui jumatate de cartier bucureștean într-o zi de vara.
În România se afla patru arii geotermale, dispuse de-a lungul frontierei cu Ungaria și Iugoslavia, respectiv județele Timiș, Arad, Bihor și Satu Mare, în Câmpia Româna – mai ales în jurul Bucureștiului, cu posibilitați de extindere în special spre Snagov, în apropierea orașului Râmnicu Vâlcea și în județul Braila, în zona localitaților Însuraței-Mihai Bravu.
Apa geotermala extrasa în România are temperaturi cuprinse între 50 și 100 de grade Celsius, atingând chiar 115 grade în localitatea Borș. Resursele confirmate pâna în prezent sunt numai parțial utilizate, deși în apropierea izvoarelor se gasesc orașe, întreprinderi și sere, a caror cerere de energie este mare, dar acestea nu dispun de fonduri pentru instalarea sistemului propriu de încalzire geotermala.
O comparație cu alte țari europene în ceea ce privește eficiența utilizarii acestor sonde indica faptul ca în România o astfel de sonda produce 500 de tone echivalent petrol (tep) anual, în timp ce în Franța eficiența atinge 4.000 de tep/an. În cele patru arii geotermale exista, în prezent, opt sisteme de exploatare, cu debite cuprinse între 5 și 25 de litri/secunda: Crișul Negru-Someș, Oradea, Borș, Crișul Negru-Mureș, Banatul de Vest, Cozia-Caciulata-Calimanești-Olanești, București Nord și Însuraței-Mihai Bravu. În cadrul acestor sisteme sunt exploatate doua tipuri de rezervoare, carbonatate și grezoase-nisipoase.
Br>În domeniul izvoarelor geoternale opereaza, în principal, doua companii – Foradex București și Transgex Cluj Napoca.
În exploatarea societații din Capitala se afla 23 de sonde, dintr-un potențial de 75, care produc circa 27 de gigacalorii/ora, dintr-un potențial energetic de 130 gigacalorii/ora.
Spre comparație, cea mai mare termocentrala din București, CET Sud, produce într-o zi obișnuita de iarna sute de mii de gigacalorii pe ora, alimentând câteva dintre cele mai importante cartiere bucureștene.
În evidența firmei clujene Transgex exista 42 de sonde, cu un potențial de circa 100 de gigacalorii/ora, dar în exploatare se afla tot 23 de sonde, care produc doar 30 de gigacalorii/ora. Potrivit unui studiu al Agenției Naționale a Resurselor Minerale (ANRM), eficiența energiei apelor geotermale crește daca este utilizata în „cascada”, ceea ce ar presupune conectarea succesiva a utilizatorilor, de la cei din categoria producatorilor de agent termic, pâna la cei care o folosesc în scop balneoterapeutic și de agrement.
Proiectele mai importante în domeniul energiei geotermale din România au vizat extinderea rețelei de încalzire bazata pe resurse geotermale în Calimanești, lucrari finanțate de guvernul Austriei cu un milion de dolari.
Apa geotermala este valorificata, în prezent, prin 46 de sonde, energia extrasa fiind utilizata la încalzirea locuințelor și producerea de apa calda menajera în Oradea, Nadlac, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Calimanești, Cozia și Caciulata. Explorarea zacamintelor geotermale a început la Oradea, în Câmpia de Vest, în 1962, și de atunci au fost executate peste 250 de foraje, însumând peste 340.000 de metri forați, la adâncimi cuprinse între 1.000 și 3.500 de metri.
Datele oficiale indica faptul ca 251 de localitați din România dispun de sisteme centrale de încalzire, dar doar 179 dintre acestea au funcționat în perioada de iarna 2001-2002, 101 localitați asigurându-și energia termica prin producția proprie, 34 având ca furnizori companii terțe, inclusiv Termoelectrica, iar alte 44 fiind alimentate atât de terți, cât și din producția proprie.
Numarul de locuitori conectați la sistemele centrale de termoficare depașește 2,35 milioane de oameni.
Alții știu sa se gospodareasca
În ultimii ani, pe plan mondial au fost puse la punct tehnologii fiabile pentru utilizarea acestor resurse în scopul:
– încalzirii locuințelor, serelor, producerii de apa calda menajera, utilizarii în procese industriale, utilizarii în scop balneo-terapeutic, apa geotermala având în aceste aplicații temperatura cuprinsa între 40( și 100( C;
– generarii de curent electric – apa geotermala/abur geotermal de temperatura ridicata (130(-350( C). Pe plan mondial, țari care au uneori un potențial inferior de resurse geotermale, comparativ cu România, dar cu acces la tehnologii performante, prezinta la aceasta data realizari notabile. Pentru temperaturi ale apei geotermale de pâna la 100( C, temperaturi similare cu cele din România, se pot aminti succint urmatoarele realizari geotermice:
– Islanda: apa calda menajera și încalzirea capitalei Reykjavik în proporție de 80%;
– China: apa calda menajera și încalzirea unor cartiere din Beijing, Tianjin, etc.;
– Franța: apa calda menajera și încalzirea mai multor localitați în regiunea Parisului (s-a atins un maxim de 54 dublete geotermale!), precum și în sudul Franței, balneologie-hoteluri;
– Italia, Portugalia, Grecia, Ungaria: încalzirea de sere, apa calda menajera și încalzire localitați, utilizare în piscicultura, etc.;
Br> Printre potențialii beneficiari: Bucureștiul Un proiect privind construcția unei stațiuni balneare în zona de nord a Capitalei, lânga lacul Baneasa, așteapta de mai bine de zece ani finanțare pentru a pune în valoare apele geotermale descoperite în 1980, ale caror calitați sunt asemanatoare celor din stațiunile Herculane, Caciulata și Olanești.
Sistemul ar include o unitate de producție a energiei termice și una care sa foloseasca apa geotermala la tratarea diferitelor boli. Proiectul nu are însa, șanse reale de realizare, în condițiile în care Regia Autonoma de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București a inițiat deja lucrarile de modernizare și marire a capacitații la CET Piața Presei Libere, care funcționeaza pe baza de gaze naturale și pacura.
Același lucru este pe cale sa se întâmple, se pare, și cu un proiect privind utilizarea apelor geotermale la încalzirea orașului Otopeni.
ANRM a scos, recent, la licitație un perimetru în zona de nord a orașului, în care ar putea fi sapata o sonda cu ajutorul careia s-ar putea extrage de la o adâncime mai mare de 2.000 de metri apa calda pentru încalzirea orașului, dar autoritațile locale nu manifesta, înca, interes pentru proiect din cauza costurilor legate de înființarea unui sistem centralizat de termoficare în oraș.
Lucrurile s-ar putea schimba însa daca firma Foradex, care este interesata de perimetrul de la Otopeni, va gasi investitori dispuși sa finanțeze instalarea și exploatarea unei rețele de termoficare centralizata în oraș.
Firma a colaborat cu o companie daneza, House&Olsen pentru elaborarea unui dosar de prezentare a investiției și a avantajelor legate de finanțarea lucrarilor.
Pe lânga acest proiect, resurse importante par a fi utilizabile și în zona padurii de la Snagov, unde ar putea fi aplicat, de asemenea, principiul utilizarii în cascada a apelor geotermale. Un studiu de prefezabilitate a fost deja întocmit în acest sens de firma Foradex.
Sorin EliseiZIARUL FINANCIAR