Sociologul Rosemary Erickson, care a studiat implicarea femeilor în astfel de infracțiuni arată că „doamnele au depășit statutul de complici„, ca în Bonnie și Clyde, și au ajuns să fie organizatori.
Erickson arată și motivele pentru care femeile devin spărgătoare: pe de o parte este vorba de independența și „emanciparea” femeilor, fenomen care are loc în toate aspectele vieții sociale, iar pe de altă parte este latura financiară.
Erickson spune, de asemenea, că există diferențe majore între femeile și bărbații care jefuiesc bănci. „Femeile, de cele mai multe ori, jefuiesc de nevoie, nu pentru «fior». Este foarte probabil ca, de exemplu, să jefuiască o bancă pentru a cumpăra scutece copilului sau un lucru de care are mare nevoie. Pe de altă parte, cu câteva excepții, femeile nu folosesc arme, violența fiind apanajul masculilor”, a rezumat Erickson.
Erickson a dat și câteva exemple de spărgătoare celebre: Mama Bandit (o femeie de 37 de ani cu cinci copii, care a jefuit o bancă în timp ce se ducea să-și ia copiii de la scoală), Starlet Bandit (a jefuit 10 bănci, între care două în aceeași zi, în zona Los Angeles, numită așa din cauză că la toate jafurile era îmbracată ca o starletă și vorbea la telefon), Church Lady Bandit (o femeie de 36 de ani, care a jefuit 12 bănci îmbracată „de biserică„) sau Beauty Salon Bandit (femeie de 46 de ani, mamă a trei copii, care a arătat la tribunal că s-a apucat de această „meserie”, după ce soțul ei a divorțat de ea, salonul ei de cosmetică a dat faliment și a fost asaltată de creditori).