Șarpele cu clopoței este unul dintre cele mai veninoase. Șerpii cu clopoței fac parte din familia viperelor, care conține doar șerpi veninoși. Șerpii cu clopoței sunt vipere de groapă, denumiți așa pentru că au două găuri în partea superioară a capului. Găurile sunt sensibile la cele mai mici schimbări în natură și permit viperelor să detecteze prezența unui animal cu sânge cald chiar și în întuneric.
Viperele au un tip de sistem veninos complex. Cârligele lor sunt foarte lungi. Fiecare cârlig se află pe un os al maxilarului superior, care se poate roti. Atunci când o viperă își închide gura, osul maxilarului se rotește astfel încât cârligul să fie poziționat în lungime, iar gura se poate închide. Dacă vipera are gura deschisă pentru un atac, osul maxilarului este întors înainte, aducând cârligele la unghiuri potrivite față de gât.
Veninul cu care viperele își infectează victimele cu ajutorul cârligelor afectează majoritatea vaselor și celulelor de sânge. Pot cauza umflări și sângerări grave. Venele unora dintre specii, cum este șarpele cu clopoței sud-american, afectează și sistemul nervos.
Șerpii cu clopoței se găsesc doar pe continentul american, acolo unde trăiesc peste 30 de specii diferite. „Clopoțeii” sunt formați din inele de piele uscate și aspre, care se blochează, ușor, unul lângă altul. Atunci când șarpele își agită coada, dacă este în alertă, aceste bucăți de piele aspre se freacă una de alta. Rezultatul este un sunet de bătaie sau ca un zumzet. Clopoțeii avertizează și alungă animalele din jurul șarpelui.