Multe legume, plante, condimente şi doar ocazional asezonate cu cantităţi mici de peşte, pui şi foarte rar, carne roşie. În trecut, mâncarea chinezească se prepara la aburi, se coacea la cuptor sau se fierbea mult mai frecvent decât astăzi.
Reîntoarcerea la ceaiul verde Ceaiul verde este bogat în antioxidanţi şi este asociat cu riscul scăzut al maladiilor, ţine foamea la distanţă, favorizează digestia, luptă împotriva radicalilor liberi, protejează sănătatea aparatului cardiovascular. În China, frunzele se infuzează de două trei ori cu apă proaspătă. Astfel se reduce cantiatea de cofeină consumată, iar cei care utilizează pliculeţe intră în contact cu mai puţine chimicale folosite la asamblarea pliculeţelor de ceai.
Calciu vegetal. Mai puţine lactate, mai mult calciu din surse vegetale. În mod tradiţional, chinezii nu consumă lapte animal la vârsta adultă. Calciul este luat din vegetale şi frunze verzi, seminţe de susan, soia fermentată.
Orez de toate culorile. Diversitatea este încurajată, nu doar orez alb, nu doar orez brun.Calculează nutrienţii, nu calcula caloriile. Chinezii nu calculează caloriile – În Occident, suntem obsedaţi de numere. Uităm de substanţă, uităm de conţinut suntem orbiţi de obiective numerice. În vechea medicină chineză este important ce mănânci şi ce beneficii directe ai, nu numărul caloriilor. Alune de pădure neprăjite sunt o gustare sănătoasă dar calorică. O băutură carbogazoasă dietetică are mult mai puţine calorii,însă şi ingrediente artificiale. Nu te mai gândi la matematică, ci la nutriţie.
Carne roşie cu moderaţie. Conform vechii medicine chinezeşti de două ori pe săptămână câte 50 de grame de carne roşie sunt suficiente pentru o dietă echilibrată. Continuarea pe csid.ro.