Danila: Bancile ajung sa riste prea mult pentru cota de piata

„Toata lumea vrea cota de piata, insa pretul poate fi deteriorarea calitatii portofoliului de credite. Sigur ca in general rata creditelor neperformante este scazuta, ca procent suna bine, dar trebuie sa ne gandim si ca volumele efective sunt din ce in ce mai mari si daca vezi ca incep sa nu ti se mai intoarca 10-50 de milioane de euro, nu-ti mai poate fi indiferent”, spune Danila.

El afirma ca la BCR (cea mai mare banca din sistem dupa active, detinuta de grupul austriac Erste Bank) rata medie de recuperare a creditelor de consum negarantate intrate in categoria celor neperformante este de 15-20%.

„Daca nu te misti din pripa cand apar primele probleme la rambursare, este foarte greu sa mai recuperezi suma totala. Implicit, de la un punct incolo pot aparea si probleme de lichiditate.”

Danila crede ca actuala experienta americana poate fi o lectie utila: arata ca efectele negative pot fi intarziate fata de momentul lansarii unei strategii agresive de acaparare de volume de credite fara o eventuala analiza detaliata a riscului asumat. In plus, el spune ca pot fi inselatoare rezultatele financiare promitatoare care apar intr-o prima faza datorita cresterii veniturilor din dobanzi aferente unor credite mai riscante.

„Trebuie acordata o mai mare atentie cresterii sanatoase a volumului de credite, chiar daca inca avem de recuperat decalaje mari fata de standardele europene, pentru ca datele Biroului de Credit indica deja o anumita deteriorare a calitatii portofoliului de credite.” Potrivit datelor furnizate de Biroul de Credit catre BNR, in iunie restantele clientilor persoane fizice totalizau 430 de milioane de lei (137 de milioane de euro), marcand astfel o crestere cu 54% comparativ cu sfarsitul anului trecut. Totodata, numarul persoanelor care inregistreaza restante la mai mult de doua banci s-a dublat in ultimul an, ajungand in iulie la circa 67.000.

Pe de alta parte, seful BCR nu intrevede probleme legate de expunerea bancilor fata de piata imobiliara, luand in considerare potentialul mare de crestere al acestei piete in anii urmatori. „Sunt numeroase zone in care nici nu au inceput proiecte de anvergura.” Totusi, el spune ca BCR incearca sa finanteze mai ales clientela proiectelor imobiliare si indirect constructiile in sine prin creditele acordate cumparatorilor.

De asemenea, Danila estimeaza ca piata bancara poate sustine ritmuri de crestere inalte aproximativ pana in 2014, respectiv pana la momentul adoptarii euro. In prima jumatate a anului activele din sistemul bancar au crescut cu 10%, pana la 190,5 miliarde de lei (60,7 miliarde de euro). Comparativ cu iunie 2006, cresterea este de 31%.

Seful BCR nu crede insa ca mai este posibil ca vreun jucator „sa faca valuri” pe piata printr-o crestere brusca, foarte agresiva.

„Piata este in mare parte asezata si nu se va mai putea lupta eficient prin dumping pentru ca pretul nu va mai fi decisiv in alegerea unei banci, iar atragerea catorva clienti de la BCR sau BRD nu va schimba prea mult lucrurile pentru ca in cele din urma problema va fi pastrarea acelor clienti si nu se poate lucra in pierdere la nesfarsit.” La jumatatea anului, BCR a raportat active de 16 miliarde de euro, in timp ce BRD a ajuns la 9,8 miliarde de euro. Raiffeisen Bank ramane al treilea jucator de pe piata, cu active de aproape 4 miliarde de euro.

Danila spune ca eventuale repozitionari in clasamentul celor mai mari 10 banci de pe piata ar putea veni de pe urma unor noi tranzactii internationale care sa implice si filiale locale, asa cum a fost in cazul UniCredit-HVB.

Seful BCR sustine ca pentru banca sa nu mai este esentiala viteza cresterii, ci sanatatea afacerilor. „Intr-adevar, in prima parte a acestui an ne-am miscat mai lent pentru ca ne-am impartit energiile in mai multe proiecte legate de integrarea in grupul Erste, au fost reorganizari si miscari de personal, insa cota noastra de piata ramane solida.” De asemenea, el admite ca banca mai are de lucru la calitatea serviciilor”. Pe primul semestru, grupul BCR a anuntat un profit net de 139 de milioane de euro, in crestere cu 21%.

De saptamana viitoare, BCR lanseaza o ofensiva pe retail cu noi produse, inclusiv prin deschiderea primelor centre ipotecare, pentru vanzarea specializata a produselor din aceasta categorie. De asemenea, este in curs de autorizare viitoarea BCR Banca pentru locuinte.

Danila spune ca piata poate invata din experienta americana cu creditele ipotecare subprime (imprumuturi mai scumpe, acordate clientilor cu un istoric de plata patat, care nu ar fi avut in mod normal acces la finantari).

„Ceea ce vedem acum drept efect este rezultatul politicilor agresive aplicate in urma cu cativa ani de anumite institutii financiare care au incercat sa construiasca portofolii de active cu un randament superior mediei, dar si-au asumat si un risc corespunzator. Cand peste riscul de credit se suprapune nefericit si cel de rata a dobanzii ca urmare a mentinerii acesteia neschimbata la credite acordate pe termen lung in conditiile majorarii ratelor de referinta, ne putem forma o imagine privind fragilitatea raportului risc/randament”, comenteaza Danila. El subliniaza ca efectele negative isi pot face simtita prezenta nu neaparat imediat ce sunt acordate creditele respective, ci la un interval de cativa ani.

Cat priveste efectul crizei ipotecarelor riscante asupra leului, Danila considera ca a avut loc o corectie normala (4,6%) survenita dupa aprecierea consistenta (circa 8% in primul semestru) chiar in conditiile deteriorarii deficitului de cont curent.

„Leul era cea mai apreciata moneda emergenta din regiune in primele sase luni. Putem considera ca a intrat intr-un nou stadiu de evolutie – de valuta regionala semnificativa. Adica apar elemente pozitive, dar si factori de risc suplimentari ca urmare a dependentei de influente regionale sau mondiale, ceea ce poate insemna si o decuplare chiar si temporara de anumite caracteristici locale”, spune Danila. El afirma ca era firesc ca pe termen foarte scurt investitorii sa incerce diminuarea eventualelor pierderi potentiale prin retragerea din zonele mai riscante, chiar ingnorand anumite fundamente economice, cu efect asupa valutelor, burselor si altor active financiare.

Seful BCR estimeaza pentru sfarsitul anului un curs de 3,25-3,30 lei pentru un euro.

Desi corectia se potriveste „manusa” pentru BNR, Danila crede ca este important de urmarit efectul asupra inflatiei. „Economia poate fi usor mai sensibila la deprecierea leului decat la apreciere”.

Pe termen mediu, el anticipeaza ca BNR va fi supusa la incercari pentru atingerea obiectivelor de inflatie, avand in vedere ca este nevoie de investitii consistente pentru reducerea dependentei agriculturii de conditiile climatice.

„Mentinerea constanta a curbei descendente a inflatiei in zona de sub 4% este extrem de greu de realizat, alte tari din regiune nereusind pe termen mediu sa-si imbunatateasca performantele.”

Un alt efect palpabil al turbulentelor externe actuale ar putea fi restrictionarea exportului de credite in valuta la care pot recurge bancile romanesti pentru a evita costul rezervelor minime obligatorii.

„Pe acest fond de ingrijorare care se suprapune cu incercarea bancilor centrale de consolidare a increderii dobandite, nu este exclus sa asistam la masuri de sporire a supravegherii sau introducerii de restrictii in privinta ‘importului de credite’ din regiunile emergente – ceea ce echivaleaza cu o sporire a expunerii pe o anumita tara”, anticipeaza Danila.

El crede ca bancile centrale europene ar putea deveni excesiv de precaute pentru a evita un eventual import de criza globala si atunci sa impuna masuri care sa incetineasca sau chiar sa reduca exportul de credite practicat in prezent de banci din Romania catre bancile-mama din Europa.

Deocamdata, Danila remarca „succesul consistent” al actiunii concertate a bancilor centrale pentru restabilirea increderii pietelor. „Au asigurat un grad de incredere investitorilor in ceea ce priveste puterea bancilor centrale de a reactiona la provocarile mondiale.”

Razvan Voican
Ziarul Financiar