Déja-vu

Va imaginați o ființa superioara (o putem numi producator, dar nu neaparat) care are puterea de a extrage efectiv dintr-un film unul sau mai multe personaje care o calca pe nervi? Ei bine, thriller-ul The Forgotten (Obsesie misterioasa) își da toata silința sa ne convinga de existența unei asemenea ființe. Sigur, veți spune, oameni care pleaca din (sau de la – sic!) film la momentul oportun am tot vazut – de acord, dar nu așa.

Va sa zica, avem una bucata cucoana (Julianne Moore – foto), roșcata și înlacrimata, care-și jelește de un an plodul disparut într-un accident aviatic. Și mai avem un soț (Anthony Edwards) și un shrink (Gary Sinise) care se straduiesc s-o convinga ca-i numai buna de Balaceanca – vezi Doamne, puștiul nu numai ca n-a cazut cu avionul, dar nici n-a existat vreodata!

Conspirație, hm? Mai ales ca vecinul brunet și cu cautatura absenta (Dominic West), ex-hocheist, actualmente alcoolist, a și uitat deja ca a avut și el o fetița, disparuta în același presupus accident… Bon, zic, începem taman ca-n RosemaryÂ’s Baby via Gaslight și aterizam apoi în Dosarele X, ceea ce nu-i rau – lung-metrajele cu aer de episod „X-pandat” au o familiaritate binevenita. Pana la jumatate, story-ul se ține, imaginea metalizata și pianul lui James Horner induc o stare de angoasa vecina cu paranoia, iar actorii se straduiesc corect; de cand agenții NSA se dovedesc mai incompetenți decat instalatorii de pe palierul meu, iar personajul enigmatic (Linus Roache) își dezvaluie identitatea pe care cei mai dibaci dintre voi au intuit-o din debut, filmul devine asemenea unui pensionar ratacit prin supermarket: indecis.

Bașca, nu mai puțin de patru personaje își iau efectiv zborul, cu ajutorul ființei superioare de care aminteam mai sus (probabil un dușman de-al scenaristului), într-un chip memorabil, care provoaca inițial fiori și mai apoi hohote…

Pacat, ideea centrala (pe care m-am tot chinuit sa n-o dezvalui), deși defel originala, merita un film mai low-key – zgomotul și furia sperie arareori. Regizorul Joseph Ruben a avut zile mai bune (Stepfather) și mai proaste (The Money Train) – ca și ultim exemplu, The Forgotten e mai degraba de ne-uitat.

Andrei Cretulescu