Aproape o jumătate din depozitul de cupru din lume se găsește într-un mineral de culoare galben-intensă, numit calcopirită.
Calcopirita este un compus de cupru, fier și sulf. Conține cupru în proporție de 34,5%. Unul dintre minereurile cele mai bogate în cupru este calcozina gri închis, care are cam 80% cupru.
Primul pas în rafinarea minereului de cupru este să îl lovești de o pudră fină. Minereul ușor strivit este, apoi, spălat în rezervoare de flotație, care sunt umplute cu o apă acoperită cu o substanță uleioasă. Aerul comprimat este suflat prin partea inferioară a rezervorului.
Aerul și uleiul formează o spumă groasă deasupra apei, iar particulele de minereuri metalice se agață de acea spumă. Următorul pas este coacerea minereului, pentru a se elimina sulful.
Odată ce sulful este eliminat, minereul rămas de topește și se tratează chimic, pentru a separa fierul de minereul care îl conține.
La final, minereul este transferat către un convertor care ajută aerul eliminat de metalul topit să ardă majoritatea impurităților rămase.
Metalul rămas este numit cupru brut, care are o puritate de 98%. Cuprul brut trebuie să fie rafinat în continuare, pentru a fi folosit în industrie. De obicei, asta se face electric, iar produsul finit are o puritate de 99.9%.
Cuprul a fost, probabil, unul dintre primele metale folosite de om, pentru că se putea găsi în stare metalică pură, nu amestecat cu alte minerale.