Clorofila din frunze absoarbe energie de la soare. Alimentată de lumina soarelui, clorofila transformă dioxidul de carbon și apa în zahăr. Zahărul din frunze este principala hrană a unui copac.
Frunzele elimină și cantități enorme de apă. Doar o mică parte din apa care curge prin tuburile de alburn este folosită la producerea hranei. Restul, se evaporă prin milioanele de găuri de la suprafața frunzelor.
În multe zone din America de Nord, rezervele de apă ale copacilor dispar, pe perioada iernii. După ce pământul îngheață, copacii nu mai pot elibera în aer cantități mari de apă.
Ele au nevoie de apă din pământul înghețat. Prin urmare, „caută” apa izolându-și frunzele ca să nu o poată lăsa să se evapore prin frunze.
Anumiți copaci au frunze de tipuri diferite. Pinii, brazii și cucuta au frunze înguste, cu aspect de ac, acoperite de un strat gros de ceară. Acesta protejează apa de evaporare.
Frunzele unor astfel de copaci rămân la fel pentru mai mulți ani. Atunci când frunzele cad, altele noi cresc, iar crengile nu rămân goale niciodată. De aceea, acești pomi sunt cunoscuți ca fiind „veșnic verzi”.
Există și copaci cu frunze de forme clasice, care rămân verzi tot anul. Stejarul viu și dafinul de California au frunze lucioase, care ajută copacii să își păstreze umezeala în lunile cu temperaturi scăzute.